S-a scris şi s-a comentat mult despre coincidenţa chemării la DNA şi urmărirea penală a premierului Victor Ponta chiar în ziua în care PNL a depus moţiunea de cenzură privind votul prin corespondenţă.
Şi dacă această coincidenţă ascunde şi altceva? Şi anume interesul PNL de a îngropa meditatic moţiunea de cenzură şi o dată cu ea o temă fără miză acum, dar care anul trecut în decembrie mobiliza masele şi îl aducea la Cotroceni pe Klaus Iohannis? Şi dacă prin acest joc, PNL şi ai lui tatonează terenul pentru a vedea reacţiile la mutarea dezbaterilor privind votul prin coresponenţă din Parlament în stradă şi dacă astfel se poate pune presiune pe Victor Ponta să demisioneze?
Există date ce pot da un răspuns afirmativ la aceste întrebări. Să începem cu începutul. Acum două săptâmîni, liberalii mergeau cu căţel, cu purcel la Piteşti, unde marcau 140 de ani de liberalism printr-o reuniune a Consiliului Naţional. La final ies şi anunţă că au stabilit să depună la 5 iunie o moţiune de cenzură pe tema votului prin corespondenţă.
Nici nu s-au răcit bine microfoanele prin care liberalii au făcut anunţul , că udemeriştii îi şi atacă. Pe lângă reproşul că au aflat de la televizor de moţiune, UDMR transmite PNL că a ales o temă care nu-i interesează pe români. “Dar vă spun sincer, eu trăind în România, nu cred că în momentul actual faptul că încă n-a fost votată această lege a votului prin corespondenţă este cea mai mare problemă pentru care trebuie să depui o moţiune de cenzură. Probabil va fi o moţiune de cenzură de faţadă, că au promis că o vor face şi doresc s-o depună (...). Pentru mine este inexplicabilă această alegere a tematicii", a declarat viceliderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad.
După acest moment, liderii PNL ies pe rând să convingă cât de importantă este tema aleasă de ei. ''Nu le cer votul pe un subiect sau pe o temă care are încărcătură politică, ci le cer votul și le cer sprijinirea moțiunii de cenzură pentru o temă care, de fapt, înseamnă un drept fundamental al fiecărui român, pe care nu cred că putem să-l negăm, indiferent că suntem de la PSD, de la PNL, UNPR sau UDMR" , a declarat copreşedintele PNL , Alina Gorghiu.
Ideea a fost rostogolită şi de alţi lideri ai PNL, care, constienţi că nu au şanse de cîştig în Parlament, au lansat negocieri şi cu alte partide. Atât de “bine” au mers negocierile că, liberalii au început să dea înapoi când au văzut că nu reuşesc să strângă voturi .
Prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat că până la urmă tema moţiunii nu este bătută în cuie şi cei care vor să susţină moţiunea, pot veni şi cu alte teme. "Sigur că dacă eventualii noştri parteneri în susţinerea unei moţiuni de cenzură vor să introducă şi alte teme, suntem deschişi negocierilor. Nu este exclus, în cazul în care eventuali parteneri politici doresc să se asocieze acestei moţiuni introducând şi alte teme pentru această moţiune de cenzură, noi suntem deschişi”, a spus Orban.
Între timp, preşedintele Iohannis încearcă să le dea o mână de ajutor liberalilor prin declaraţii ce astăzi ar putea fi interpretate ca un plan B. Invitat la o lansare de carte de Consiliul Investitorilor Străini, Iohannis critică Guvernul pentru excesele din recent lansata campanie anti-evaziune fiscală, lipsa de viziune, pripeala şi volumul redus de investiţii publice.
Chiar şi aşa, liberalii se declară învinşi. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, admite că la capitolul calcule, moţiunea liberală nu stă deloc bine. "Calculul matematic efectiv al structurilor grupurilor parlamentare ne dezavantajează. În schimb, în condițiile în care oricine ar manifesta disponibilitate, înțelegere și participare la această dezbatere credem că putem lua mult mai multe voturi decât calculul aritmetic", a declarat Stroe.
Şi vine 5 iunie, ziua depunerii moţiunii. Premierul Ponta e chemat la DNA, i se aduc la cunoştinţă învinuirile, iar toată presa “încalecă” subiectul. Se mai discută ceva despre tema moţiunii, şansele ei în Parlament? Nu. Liberalii în frunte cu Iohannis cer demisia lui Ponta, se discută dacă premierul va demisiona sau nu şi, atenţie, apar mobilizări pe Facebook, iar câteva sute de oameni protestează la Guvern împotriva lui Ponta.
La finalul zilei, preşedintele Iohannis iese la TVR şi spune că avem criză politică şi o situaţie nemainîntâlnită deoarece Ponta este urmărit penal. "Este o situatie nemaiintalnita si care are o greutate politica deosebita, faptul ca premierul in functie este acuzat de fapte penale, deocamdata este invinuit, ne pune intr-o situatie pe noi ca si tara, o situatie care trebuie gestionata repede si bine. Dupa parerea mea, este inadmisibil ca o persoana invinuita de fapte penale sa fie premier, cum este evident si clar pentru toata lumea ca Romania in acest moment nu isi permite o criza politica. Din aceste considerente am solicitat premierului, si intr-o intalnire tete-a-tete, si public, demisia", a spus Iohannis, arătând că situaţia trebuie rezolvată repede, chiar dacă există prezumţia de nevinovăţie.
Ponta a anunţat că nu demisionează invocând prevederile constituţionale: Parlamentul l-a numit, Parlamentul să decidă, având în vedere că forul legislativ este cel care hotărăşte sau nu începerea urmăririi penale.
Întrebarea este în acest caz, de ce s-a apelat la o soluţie care, conform procedurilor constituţionale, necesită timp pentru a se ajunge la un deznodământ. Mai ales că tocmai fusese cazul Şova în Parlament şi majoritatea PSD arătase ce poate, respingând cererea DNA, fiind greu de crezut că ar vota altfel pentru începerea urmăriririi penale în cazul premierului. În plus, au apărut deja organizaţii ale PSD care îi cer premierului să nu demisioneze, ce confirmă astfel că Ponta are susţinerea partidului.
Un posibil răspuns ar fi tocmai durata acestor proceduri, care, prin refuzul premierului de a demisiona, generează dezbateri şi presiuni inclusiv în afara ţării, şi inclusiv din partea străzii.
