38 de parlamentari PNL au iniţiat un proiect de lege ce reglementează procedurile de control judiciar şi control judiciar pe cauţiune după ce judecătorii Curţii Constituţionale au respins mai multe articole din Codul de procedură penală (211-217 ) pentru că nu prevăd durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri.
Conform proiectului aflat acum în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor, în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi luat pentru o durată de cel mult 60 de zile. Controlul judiciar poate fi însă prelungit numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile. Cu toate acestea, iniţiatorii stabilesc o durată maximă a controlului judiciar în cursul urmăririi penale: 730 de zile.
Astfel, timp doi ani, inculpaţii aflaţi sub control judiciar ar trebui să respecte următoarele reguli:
a) să se prezinte la Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial de care aparţine
b) să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial de care aparţine cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Poliţie - Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
d) să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului;
f) să nu ia legătura cu persoane expres menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar .
În caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin inculpatului, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Printre semnatarii iniţiativei legislativei se numără copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, şi fostul pedelist Ioan Oltean, copreşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, acuzat de procurorii anticorup'ie de "infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii funcţiei de vicepreşedinte/secretar general al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în forma continuată şi infracţiunea de favorizarea infractorului".
Proiectul de lege a fost respins de Senat la sfârşitul lunii aprilie, Guvernul nu susţine adoptarea sa, dar Camera Deputaţilor are ultimul cuvânt, fiind cameră decizională.
