Aceste cuvinte figurează pe blazonul familiei Filipescu. Le-am găsit pe o candelă din argint din secolul 19, ce se află la Mânăstirea Radu Vodă din Bucuresti – locas de temelie pentru ortodoxia românească, ridicată la 1568 si re-zidită in mai multe rânduri. Mai multe detalii am aflat din volumul „Mostenirea brâncovenească de la Mânăstirea Radu Vodă”, publicată recent, in coordonarea arhim. dr. Nectarie Sofelea.
Nu am ascuns niciodată admiratia mea pentru Nicolae Filipescu. Nu neapărat pentru actiunea sa de politică internă – a fost un inflăcărat promotor al Marii Uniri (din păcate, a murit cu doi ani inainte ca ea să se realizeze). L-am admirat pentru ctitoria sa – Liceul Militar de la Mânăstirea Dealu, infiintat in 1912. Acolo, s-au pregătit, până la cutremurul din ’40, peste 1500 de tineri, selectati cu mare rigoare. Tatăl meu a făcut parte dintre ei si a fost, timp, de opt ani, sef de promotie.
Cred si acum că nu este suficient să vorbim despre excelentă, despre schimbarea „clasei” politice, dar să lăsăm cei mai buni copii să meargă să se pregătească la scoli de elită din străinătate – unde probabil vor si rămâne. La o festivitate, cu ocazia resfintirii Bisericii de la Mânăstirea Dealu (unde se află capul lui Mihai Viteazu), in perioada in care eram premier, propusesem, in prezenta presedintelui Iliescu si a Regelui Mihai, să refacem clădirile liceului, sub vechile legende. Din păcate, după 2004, proiectul a murit.
Dincolo de personajul pe care l-am evocat, mi-a plăcut crezul familiei sale, gravat in blazonul aflat la Mânăstirea Radu Vodă: „MAI BINE SA MORI DECAT SA TRADEZI”.
