Vinerea se posteşte pentru iertarea păcatelor, pentru ochi, pentru durere de cap, etc. Vinerea, cine o posteşte, tare e de ajutor pentru orice va pune în gând.
Dacă o fată posteşte trei vineri , fără să mănânce nimic – dar trebuie să se păzească ca să nu se atingă toată ziua de vrun părete sau de vrun uşor, căci nu se ţine postul în seamă (fraţii însă, cari ştiu scopul fetelor, le izbesc de păreţi, anume, în râs) şi seara, cea întâi îmbucătură să o puie în brâu şi apoi sub cap, visează pe ursitoriul ce o va lua, iar, dacă nu se va mărita, visează un sicriu.
Unui om slab tare i se spune că „parcă e Sfânta Vinere”, pentru că vinerile tare se postesc. Sunt oameni care nu mănâncă toată ziua nimic, mai ales în vinerile cele mari. Vinerea e foarte rea şi năpăstoasă. Vinerea să nu vorbeşti mult, să nu cânţi. Vinerea să iai seama să nu începi sfadă, că ajungi la rău.
Vinerea e slabă şi cu colţii de fier, ea ar face mult rău oamenilor, dacă ar putea. Alţii zic că Vinerea e pâcla. Vinerea să nu te lai, că te doare capul, o femeie a făcut viermi în cap, pentru că s-a lăut.
Tot omul are un păr de noroc în cap, dacă te lai vinerea, şi acela cade. În alte locuri, se spune că, dacă te lai miercurea, părul cel de noroc cade, iar în Botoşani, se spune că lunea.
În nouă vineri să te lai şi să arunci apa pe un câine rău, şi cu bună seamă îţi moare bărbatul. Să nu zoleşti vinerea, că stai pe ceea lume până în gât în zoală. Leşia ce o faci vinerea stă ciubere înaintea sufletelor noastre. Adăpi neamurile moarte cu ea. De faci leşie luni, miercuri şi vineri, când mori, îţi curge venin şi, pe ceea lume, leşia o bei în loc de vin.
Pâne de coci vinerea şi de umpli borş, să face sânge. O femeie a copt vinerea pâne şi a murit. Dar nu-i mai mare păcat decât a coace în săptămâna mare vinerea. Câtă dihanie este pe lume: şerpi, şopârle, toate la pânea ceea vin. Borşul ce se umple lunea şi vinerea e al necuratului. Ca să nu fie al lui, să pui sare şi câţiva cărbuni în borş, când îl umpli, şi nu se poate apropia.