Tradiţii şi superstiţii. Sfântul Ierarh Nicolae - în popor, Moş Nicolae

06 Dec 2019 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Sfântul Ierarh Nicolae - în popor, Moş Nicolae

În fiecare an, la data de 6 decembrie, este marcată sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei.

Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut la Patara, o localitate din Lichia (sau Licia) în Asia Mică, în a doua jumatate a secolului al III lea, în jurul anului 280.

Conform tradiţiei, părinţii săi erau foarte credincioşi, dar nu aveau copii, şi, într-un târziu, după multe rugăciuni, Dumnezeu le-a îndeplinit dorinţa şi le-a dat un băiat, pe care l-au botezat Nicolae, nume care înseamnă „învingătorul poporului”.

Se spune că la prima scaldă, deşi abia născut, s-a ridicat în picioare în albie şi a stat trei ore aşa, fapt care a fost interpretat ca un semn de viitoare sfinţenie, apoi a refuzat să se alăpteze miercurea şi vinerea înainte de a se încheia rugăciunile zilei.

Părinţii săi l-au învăţat de mic cu obiceiurile unui creştin: să se roage şi să caute să facă milostenie şi fapte bune.

Nicolae a învăţat filosofie, teologie şi să tâlcuiască Sfânta Scriptură, petrecea mult timp cu călugării şi participa zilnic la slujbe.

Unchiul său, căruia îi purta numele şi despre care se spune că era episcop şi stareţul unei mânăstiri din apropiere, i-a îndemnat pe părinţi să-l lase să slujească Domnului, astfel că Nicolae a intrat în viaţa monahală, fiind hirotonit ulterior preot.

Sfântul Nicolae a vrut să viziteze Ţara Sfântă, unde a plecat cu o corabie, aceasta a fost prinsă de o furtună puternică, dar Sfântul şi ceilalţi călători s-au rugat şi furtuna s-a potolit. Se mai spune că unul dintre marinari s-a urcat pe catarg, dar a alunecat şi a rămas fără suflare pe punte. De mila lui şi pentru suferinţa celorlalţi marinari, care îşi plângeau prietenul, Sfântul Nicolae s-a rugat şi Domnul l-a înviat. De atunci a devenit Sfântul Nicolae apărător al celor aflaţi în primejdii pe mare.

Nicolae participă, în calitate de episcop la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325, care a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. De asemenea, la acest sinod Nicolae este recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Controversa dintre Nicolae şi Arie a fost atât de puternică încât, îngrijorat fiind de ruptura care se putea produce în Biserică, viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă în cadrul sinodului.

De la acea palmă a Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, în naoptea de 5 spre 6 decembrie, celor neascultători să li se dea o nuieluşă în semn de avertisment.

Nicolae a dăruit mult săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi, i-a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi.

O legendă a Sfântului Nicolae arată că acesta a aflat despre un tată din cetatea Mira care, de durere că nu are zestre suficientă să-şi mărite fiicele, plănuia sa le ia viaţa şi apoi să se omoare, pentru ca fetele sale să nu fie nevoite să ajungă batjocura bărbaţilor cu stare. Impresionat de durerea tatălui şi îngrijorat de soarta fetelor, Sfântul Nicolae a poruncit slugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni şi să le strecoare în casa familiei. Cei trei săculeți cu aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur, imagine surprinsă ca atare în iconografia apuseană.

Nicolae a murit în anul 340, la Mira, Lichia.

Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, care s-au arătat izvorâtoare de mir, au săvârşit multe minuni la Mira Lichiei. Ele se află astăzi la Bari, în sudul Italiei, unde au fost aduse la 9 mai 1087, ca să nu cadă în mâinile păgânilor.

 

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră