Tradiții și superstiții. Magie imitativă. În Bucovina, în ziua de Spolocanie (cea dintâi zi din postul mare), femeile beau și joacă pentru a li se face cânepa. „Ca să rodească cânepa, beau și joacă femeile de Sfântul Vasile sau în ziua de lăsata-secului de postul mare”. Dacă „n-ai cu cine, măcar singură să trăiești”, este dictonul lor. În județul Tutova, „Când vezi cea dintâi rândunică, primăvara, să zvârli țărână în sus cu mâna, că atât va crește cânepa de mare, cât de sus a ajuns țărâna zvârlită”.
Tradiții și superstiții. Magie imitativă. În județul Suceava (Baia), „în vinerea Paștilor, se suie fetele în clopotnița bisericii și sună clopotul, ca să crească cânepa”. În Valea Nistrului, în Basarabia, „moșnegii și babele se dau în ziua de Paște în scrânciob, ca să crească cânepa”. În județul Romanați, la lăsata-secului, flăcăii obișnuiesc să facă focuri pe ulițele satului. Aprind câte o bucată de pânză dintr-un sac, după ce au muiat-o în petrol, o pun într-un par, o ridică în sus și zic: „atât să se facă cânepa la vară, până unde ajunge focul”. După aceea, pleacă prin sat strigând fetele mari la foc.
Tradiții și superstiții. Magie imitativă. La Paști sau la Crăciun, întâi se mănâncă pește sau pasăre, ca să fii ușor ca pasărea și vioi ca peștele. Sau: „cine în ziua de Crăciun mănâncă carne de vrabie, acela e ușor vara la muncă ca vrabia”. În județul Dolj, pentru dureri nevralgice, i se dă bolnavului să bea apa în care s-a stins un fier găsit, înroșit în foc, apropiindu-l de locul dureros, ca să se stingă astfel și durerea.
Tradiții și superstiții. Magie imitativă. În special, în practicile uzate, când femeia trebuie să nască, se recurge adesea la magia imitativă: femeia însărcinată trebuie să bea apa în care s-au deschis 3 sau 9 lacăte încuiate, căci, așa cum se deschid lacătele în apă, așa să se deschidă facerea. I se dă cu noroi pe roata carului, căci, cum sare noroiul când merge roata, așa să sară copilul din pântece. Se trece femeia printr-un cerc de butoi, căci, cum curge butoiul fără cercuri și nu ține apa, așa să nu țină femeia copilul. Se unge femeia cu untură de iepure pe tot corpul, căci, cum sare iepurele, așa să sară copilul din femeie.
Tradiții și superstiții. Magie imitativă. La aromâni, când li se taie fetelor părul, ele șed pe o funie și pe o mătură, ca să le crească părul lung ca funia și des ca firele măturii. Se aruncă gunoiul de gândaci de mătase în drum, ca să-l calce oamenii și să se facă firele lungi cât drumul. Să nu cauți vitele pierdute mâncând, că ți le mănâncă lupul. Când sunt vitele noaptea pe câmp, femeia pune lacătul la verigi (lanțul de care e atârnată căldarea): închizând lacătul, închizi gura lupilor.
Tradiții și superstiții. Magie imitativă. Când te mănâncă nasul, ai să mănânci bătaie (credință foarte răspândită). Când te speli pe picioare, să nu te ștergi, că-ți ștergi norocul. Os de vită crăpată să porți la tine, ca să-ți crape dușmanii. În săptămâna brânzei să nu te speli pe cap, că-ți albește părul curând.
