Creștin ortodocșii prăznuiesc în vinerea din Săptămâna Luminată o mare sărbătoare, de această dată închinată Maicii Domnului: Izvorul Tămăduirii.
Praznicul datează din secolul al V-lea și amintește de o minune care s-a petrecut în apropierea Constantinopolului. Maica Domnului i-a descoperit lui Leon cel Mare (457-474), pe când nu era împărat, ci ostaș, un izvor cu apă vindecătoare.
Din Sinaxar aflăm că „Leon, ce se numește Machelie, și era umil și smerit, pentru al său bun nărav și milostivire ce avea, mai înainte de a se sui pe scaunul împărăției, umblând pe lângă acel loc, a aflat pre un orb, rătăcind. Și, luându-l pre el de mâna, îl povăţuia și, ajungând ei amândoi, acolo, aproape, unde era izvorul acesta, i s-a făcut sete orbului și se ruga lui Leon ca să-i stingă acea sete cu apă. Care, mergând înlăuntrul pădurii aceleiea, (...) căută apă și, neaflând apă, s-a întors înapoi întristat. Și, întorcându-se, a auzit glas de sus zicând: «Nu trebuia, Leoane, să te afli ostenit, că apa este aproape». Întorcându-se iarăși să caute și, ostenindu-se mult și neaflând, iarăși s-au făcut glas ca și întâi și i-au zis lui: «Împărate, intră în partea cea mai dinlăuntru a acestei păduri dese, că vei afla un lac, și ia dintr-însul cu mâinile tale apă tulbure și stinge setea orbului și să ungi cu tină și ochii lui cei întunecați și îndată ce vei cunoaște cine sunt Eu, că de multă vreme locuiesc în locul acesta». Deci Leon a făcut precum i-a poruncit lui glasul acela și a văzut orbul. Și, după proorocirea Maicii Domnului, peste puțină vreme, a stătut Leon împărat. Și a zidit acolo, la acel izvor, el, întâia biserică, cu cheltuiala sa”.
De-a lungul timpului, în acest sfânt locaș, aflat în vechiul cartier Vlaherne din Istanbul, s-au întâmplat și se petrec numeroase minuni pentru cei care vin și se roagă cu credință.
Biserica care se găsește aici datează din secolul al XIX-lea însă, la subsol, se află paraclisul rezidit de împăratul Iustinian, pe locul celui dintâi, care adăpostește Izvorul Tămăduirii dăruit oamenilor de Sfânta Fecioara Maria.
În toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, după Sfânta Liturghie, se săvârşeste slujba de sfințire a apei: agheasma mică. De asemenea, sfinte așezăminte din întreaga țară poartă hramul „Izvorul Tămăduirii”.
În prejma multor mănăstiri și schituri se află izvoare și fântâni tămăduitoare, între care: la Mănăstirea Brâncoveanu- Sâmbăta de Sus, din județul Brașov, Mănăstirea Bucium, din județul Brașov, Mănăstirea Izbuc, din județul Bihor, Mănăstirea Prislop, din județul Hunedoara, Mănăstirea Râmeţ, din județul Alba, Schitul Posaga, din județul Alba, Mănăstirea Săraca, din județul Timiș, Mănăstirea Brâncoveni, din județul Olt, Schitul Pătrunsa, din județul Vâlcea, Mănăstirea Frasinei, din județul Vâlcea, Schitul Jgheaburi, din județul Vâlcea, Schitul Horăicioara, din județul Neamț, Biserica Grecească, din Brăila, Mănăstirea Dervent, din județul Constanța (unde se găsește izvorul tămăduitor al Sfântului Apostol Andrei), Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, din comuna Ioan Corvin, județul Constanța (unde sunt izvoarele tămăduitoare ale Sfântului Apostol Andrei), Mănăstirea Sfântul Ioan Casian, din județul Constanța, Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol, județul Constanța, Mănăstirea Robaia, din județul Argeș, Mănăstirea Nămăieşti, din județul Argeș, Mănăstirea Ghighiu, de lângă Ploiești, Mănăstirea Cernica, de lângă București. Totodată, la Mănăstirea Cetățuia, din județul Argeș, în sfântul altar al bisericii, se găsește un izvor tămăduitor care curge din vinerea Izvorului Tămăduirii până la jumătatea lunii august, la marele praznic închinat Sfintei Fecioare Maria: Sfânta Maria Mare – Adormirea Maicii Domnului.
