Un studiu al Universității din Michigan arată că adulții în vârstă de şi peste 50 de ani, care suferă o pierdere catastrofală a averii, prezintă un risc de deces de 50% mai mare decât cei care nu suferă o astfel de pierdere. Efectul poate dura două decenii și nu contează dacă participanții sunt foarte bogați sau au doar economii modeste, scrie ns.umich.edu.
Studiul, publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane, a analizat șocurile negative de avere - pierderea a 75% din averea unei persoane într-o perioadă de doi ani - și impactul acesteia asupra riscului de deces.
"Constatările cele mai surprinzătoare au fost că riscul mai mare de deces în rândul celor care au suferit un șoc de avere negativ a fost aproape la fel de ridicat ca și al celor care nu au avere, de vârstă mijlocie sau mai înaintată, și a fost evidentă pentru o perioadă foarte lungă de timp - până la 20 de ani după șocul negativ de avere ", a declarat cercetătorul principal Carlos Mendes de Leon, profesor de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică din UM.
"Constatările noastre oferă noi dovezi pentru sănătate, ca important factor social determinant, care până acum nu a fost recunoscut: pierderea bruscă a bogăției la sfârșitul vârstei medii sau mai mari. Aceste dovezi îmbogățesc în continuare înțelegerea noastră cu privire la rolul determinant al altor factori sociali precum educația scăzută, sărăcia , șomajul și instabilitatea locuințelor pe care îl joacă în sănătatea populației și în inechitățile în materie de sănătate", a mai spus el.
Cercetătoarea Lindsay Pool, care a condus cercetarea, şi colegii săi au folosit datele din Studiul privind sănătatea şi pensionarea, reprezentativ la nivel naţional pentru adulţi din SUA, cu vârsta cuprinsă între 51-61 ani, la începutul studiului. Eşantionul de 8.714 de adulți a fost evaluat pentru șocul negativ de avere în 1994, cu interviuri la fiecare doi ani, până în 2014. Vârsta medie la intrarea în studiu a fost de 55 de ani, 53 la sută fiind femei.
"Ne-am uitat la diferite niveluri de avere și venit pe care cineva le-a avut înainte de a-și pierde averea și nu părea să conteze: ați putea pierde un milion de dolari sau 50.000 de dolari, dar dacă e tot ce aveți, este important", a spus Pool.
Dintre participanţi, 90 la sută aveau avere, iar 2.430 sau 26 la sută dintre ei, au avut un şoc negativ de avere în acea perioadă, în timp ce 5.535 au avut o îmbogăţire continuă pozitivă, fără şocuri. În aceeași perioadă, au murit 2.823 de participanți.
Majoritatea celor care au suferit șocuri negative de avere erau femei, de rasă / etnie nonalbă, aveau niveluri mai scăzute ale veniturilor și valorii nete pe gospodărie, precum și o sănătate precară. Riscul crescut de mortalitate, de 50%, pentru cei care au suferit șocuri de avere a fost similar cu al persoanelor care trăiesc în sărăcie.
Pool a afirmat că, deși a fost efectuată o cercetare pe termen scurt considerabilă, după Marea Recesiune, privind impactul situației financiare asupra sănătății pe termen scurt, o mulțime de cercetări s-au axat pe depresie, suicid, tensiunea arteriale și alţi markeri pe termen scurt pentru stres.
"Ce am putut face a fost să extindem acest lucru printr-un studiu pe termen lung şi să privim riscul crescut de mortalitate pe o perioadă de 20 de ani", a spus ea, adăugând ca studiul nu a avut în vedere doar o recesiune macroeconomică, ci a inclus şi schimbări drastice în viața personală a indivizilor, care ar putea determina pierderea rapidă a averii.
"Una foarte importantă sunt facturile medicale. Aceasta este o cauză imensă de faliment în SUA., dar şi alteprobleme personale, cum ar fi divorțul sau văduvia sau ceva asemănător, care pot provoca, de asemenea, o schimbare importantă a activelor".
Pool spune că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismul de asociere între șocul negativ de avere și creșterea riscului de mortalitate și pentru a determina dacă există o valoare potențială pentru intervențiile vizate.
Studiul privind sănătatea și pensia a fost sponsorizat de Institutul Național pentru îmbătrânire din SUA și a fost realizat de Institutul pentru Cercetări Sociale din cadrul Universității din Michigan.
