În același timp, studiile de piață, realizate în august 2015, arată că vânzările pentru mâncarea animalelor de companie au fost de 28,6 de miliarde de dolari în 2014, iar până în 2020 specialiștii se așteaptă ca acestea să ajungă la 37,3 de miliarde de dolari.
Psihologii numesc dorința obsesivă a oamenilor de a le oferi animalelor de companie trăsături cât mai umane sau nevoia de a-i transforma în membri autentici ai familiei, drept antropomorfism, iar umanizarea animalelor de companie a devenit o afecțiune din ce în ce mai răspândită și în România.
“Oamenii le oferă câinilor și pisicilor cam tot ce se oferă ființelor umane: de la naștere asistată, nume de botez, aniversări, cadouri de Crăciun, somn în același pat, înmormântări, până la servicii psihologice pentru câini sau chiar servicii psihologice și pentru părinții animalului răposat... ca să nu mai vorbim de îmbrăcăminte, coafor, igienă personală, masaj sau yoga pentru câini. Unele persoane au identificat această nevoie a oamenilor de a-și umaniza animalele de companie și au dezvoltat adevărate afaceri foarte profitabile, oferindu-le servicii care, de regulă, sunt valabile doar ființelor umane”, afirmă psihologul Iuliana Fűlaș.
Antropomorfismul, un nou fenomen „la modă”
Chiar și în testul psihologic “Familia mea”, aplicat în cabinetele de psihologie, spune specialistul, în aproximativ 80% dintre cazuri apare și un animal de companie. “Am observat din ce în ce mai multe persoane care vorbesc despre câini și pisici ca și cum ar fi copilul lor.
De câte ori nu ați auzit expresia 'Fetița mea e foarte jucăușă și neastâmpărată, mi-a ros toată mobila?' În același timp, este destul de îngrijorător că din ce în ce mai mulți tineri preferă să-și cumpere un animal de companie și refuză să aibă un copil”, spune psihologul Iuliana Fűlaș.
Totodată, specialistul afirmă că atribuirea trăsăturilor umane, tendința de a judeca comportamentul unei ființe non-umane, după modelul uman, atribuindu-i un psihic, însușiri omenești, a devenit cea mai nouă afecțiune în România și în toată lumea, și poartă numele de antropomorfism.
“Dacă persoanele își îmbracă obsesiv câinele sau pisica cu rochițe, pantalonași, pantofi sau alte accesorii, din dorința de a-l face cât mai uman, posibil să sufere de antropomorfie și ar trebui să consulte un psiholog. Cauzele principale pentru care devenim antropomorfici sunt egoismul și singurătatea sau chiar singurătatea în doi. De cele mai multe ori, teama de a nu fi respinși, teama de eșec în cuplu ne împinge să alegem dragostea unui animal, care ne iubește necondiționat, iar noi credem că avem un control asupra lui, știind că niciodată nu ne va părăsi”, explică psihologul Fűlaș.
Acest tip de fobie (teama de a nu fi parasit), continuă specialistul, împiedică relațiile cu ceilalți oameni, iar prin atribuirea animalelor de trăsături umane, chiar cu agresivitate uneori, dorim să deținem controlul asupra situației. “Ne dăm seama că acest așa-zis control ne depășește atunci când câinele nostru latră în miez de noapte și trezește toți vecinii din bloc. Nu te poți supăra pe un câine pentru că acesta latră, spunându-i că e obrazic. Menirea lui este să latre, iar problema este a omului că nu îl crește în mediul lui natural sau, în cel mai rău caz, că nu-l dresează. Crescându-l în casă, familia ta devine haita lui, iar el încă nu a înțeles cine este stăpânul haitei”, declară psihologul.
