Birol Bavarez al Poliţiei de Urmărire Penală Munchen (LKA München) demarează investigaţiile în cazul crimelor asupra cetăţenilor germani comise în fosta Cehoslovacie, pe baza unei plângeri penale înaintate Procurorului General de către Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene în august 2016.
Persoanele responsabile îi includ pe membrii în viaţă ai Biroului Politic (Politburo) al Partidului Comunist Cehoslovac, Milouš Jakeš, Lubomír Štrougal şi Peter Colotka. Cel puţin 67 de persoane responsabile au fost cercetate în acest caz, anunţă Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Printre victime se numără Hartmut Tautz, despre care site-ul miscareaderezistenta.ro a relatat AICI.
Hartmut Tautz era un clarinetist în vârstă de 18 ani în 1986, când s-a decis să treacă graniţa cehoslovacă în Austria, cu scopul de a fugi de regimul opresiv din Republica Democrată Germană (RDG). Dar drumul său s-a încheiat la graniţa cehoslovaco-austriacă, în apropiere de Bratislava, unde tânărul a fost prins.
A fost oprit, în tenativa sa de a cunoaşte viaţa în libertate, de câinii special dresaţi ai grănicerilor, care l-au atacat şi muşcat cu sălbăticie. A murit în chinuri, după ore de agonie, sângerând puternic. Ar fi putut supravieţui, dacă grănicerii i-ar fi acordat imediat ajutor. Cel puţin asta a rezultat la autopsie.
În 2017, Tautz a devenit prima victimă a fostei graniţe comuniste denumite Cortina de Fier care este reabilitată şi exonerată de delictul de trecere frauduloasă a frontierei, iar familia sa va primi compensaţii pentru pierderea suferită.
Verdictul, o premieră, pronunţat la 13 martie de Curtea Districtului Bratislava I, afirmă clar că uciderea lui Hartmut Tautz în tentativa sa de fugă din Germania Democrată şi Cehoslovacia în comunism, A FOST O CRIMĂ.
Decizia de reabilitare totală se bazează pe Actul nr. 119/1990, pe tema reabilitării judiciare. Ca urmare, familia acestuia va primi o compensaţie financiară din partea statului slovac pentru moartea tânărului est-german.
Acum, prin anunţul referitor la Birol Bavarez al Poliţiei de Urmărire Penală Munchen, este pentru prima dată când Germania cercetează crimele asupra cetăţenilor săi, care s-au petrecut în timpul comunismului în afara graniţelor sale. Este de asemenea pentru prima oară când oficiali comunişti de rang înalt sunt investigaţi de o terţă ţară.
În 12 ani de la înfiinţarea Republicii Democrate Germane (RDG), din 1949 până la construirea Zidului Berlinului, în 1961, peste 2,5 milioane de oameni au fugit din Germania de Est prin Berlin. Numai că apariţia Zidului a schimbat complet datele problemei.
Apariţia Zidului Berlinului a blocat în mare măsură aceste încercări de evadare. Zidul era bine păzit şi făcea victime. Sigur că încercări au existat, dar au apărut şi alternativele.
Cetăţenii RDG au căutat variante, inclusiv prin România, cu Dunărea şi ieşirea ei la mare, ţară care părea una ideală. În plus, fugarii plecau de la premisa că alte graniţe nu erau supravegheate atât de strict precum cele ale Germaniei de Est, lucru care (depinde de foarte mulţi factori) rareori s-a şi adeverit, dar în majoritatea cazurilor a fost exact invers.
Una dintre variantele de evadare din fosta RDG era prin Cehoslovacia, pe la graniţa cu Austria, dar, după cum o ilustrează şi cazul Tautz, pericolele erau imense.
Fondată la 14 octombrie 2011, Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene este rezultatul colaborării între instituţii guvernamentale şi non-guvernamentale, care au drept scop analiza trecutului totalitar şi onorarea victimelor regimurilor represive în Europa, explică IICCMER.
Obiectivul platformei este să promoveze cooperarea dintre institute de cercetare, arhive, muzee şi alte organizaţii publice şi private specializate în istoria şi memoria regimurilor şi ideologiilor fasciste şi comuniste.
Platforma reprezintă o instituţie cu un rol fundamental în demersurile de consolidare a democraţiei prin intermediul confruntării experienţei istorice a răului radical în statele afectate de fenomenul totalitar în secolul XX.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este membru încă de la înfiinţare.
