Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski s-a întâlnit sâmbătă dimineață, la Roma, cu președintele american Donald Trump, în marja funeraliilor Papei Francisc. Întâlnirea, deși scurtă, deschide perspective diplomatice într-un context marcat de presiuni, negocieri paralele și declarații controversate privind viitorul conflictului ruso-ucrainean, potrivit Le Figaro.
Potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui ucrainean, cei doi lideri urmează să se revadă mai târziu în cursul zilei, tot la Roma.
„Întâlnirea [dintre Donald Trump și Volodîmîr Zelenski] a avut loc și s-a încheiat deja”, a declarat jurnaliștilor Sergii Nykîforov, fără a oferi mai multe detalii. Zeci de șefi de stat și de guvern, precum și oficiali de rang înalt, s-au reunit sâmbătă la Roma pentru funeraliile Papei Francisc, context ce a deschis oportunități pentru multiple întrevederi diplomatice.
În fotografiile distribuite pe rețelele sociale apar premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și președintele american Donald Trump, în interiorul Bazilicii Sfântul Petru. Kievul a salutat acest prim schimb de opinii cu Donald Trump drept „constructiv”.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, Donald Trump a afirmat că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de un acord”, fără a oferi detalii despre posibilele condiții. În paralel, omologul său rus, Vladimir Putin, cu care Trump a inițiat în ultimele luni o apropiere sensibilă, a menționat „posibilitatea” unor „negocieri directe” între Moscova și Kiev.
Nu au mai existat negocieri directe între cele două tabere de la cele eșuate în 2022, în urma invaziei ruse asupra Ucrainei.
Trimisul american Steve Witkoff, intermediar privilegiat al Kremlinului, s-a întâlnit cu Vladimir Putin vineri, pentru a patra oară de la reluarea dialogului bilateral inițiat de președintele american. Mai mulți oficiali ruși au confirmat că discuțiile cu Washingtonul avansează într-un mod pozitiv.
În același timp, Donald Trump, ale cărui echipe poartă negocieri separate cu partea ucraineană, a intensificat criticile la adresa lui Volodîmîr Zelenski, acuzând Ucraina că ar reprezenta un obstacol în calea încheierii războiului. Președintele ucrainean se confruntă cu o presiune crescândă, întrucât are nevoie vitală de sprijinul militar american pentru a face față invaziei rusești la scară largă, declanșată în februarie 2022.
Donald Trump, care în campania sa electorală a susținut că ar putea pune rapid capăt conflictului, pare să încerce să-l forțeze pe Zelenski să accepte un proces de negociere. Însă Kievul se teme că protectorul său american l-ar putea împinge să accepte condiții prea favorabile Kremlinului, fie că este vorba despre eventuale concesii teritoriale, fie despre garanțiile de securitate oferite Ucrainei.
Donald Trump le promite rușilor păstrarea Crimeei
Președintele american a declarat, într-un interviu acordat revistei Time și difuzat vineri seară, că Rusia va păstra Crimeea – peninsulă ucraineană pe care a anexat-o în 2014 – iar recunoașterea acesteia ca teritoriu rus este menționată, potrivit unor surse media, în propunerea americană de reglementare a conflictului.
„Rusia va păstra Crimeea. Iar Zelenski înțelege asta”, a afirmat liderul american în interviu, referindu-se la această zonă strategică ce oferă acces la Marea Neagră.
Președintele ucrainean a respins însă categoric această idee:
„Poziția noastră rămâne neschimbată (...) toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.
Donald Trump a reiterat, de asemenea, responsabilitatea Ucrainei în declanșarea conflictului, afirmând că războiul a început „când ei [ucrainenii] au început să vorbească despre aderarea la NATO” – reluând astfel retorica promovată de Kremlin de ani întregi.
În realitate, armata rusă este cea care a invadat la scară largă teritoriul ucrainean în februarie 2022, declanșând cel mai grav conflict armat din Europa din ultimele decenii.
Concesiile teritoriale care ar putea fi cerute Ucrainei în cadrul propunerilor americane provoacă diviziuni profunde în societatea ucraineană, mai ales că Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul țării.
„Unul dintre scenarii (...) ar fi renunțarea la teritorii. Este nedrept, dar pentru pace, pentru o pace temporară, poate că e o soluție – temporară”, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, într-un interviu acordat BBC.
Rusia continuă atacurile
În ciuda eforturilor diplomatice, Rusia își continuă atacurile masive asupra Ucrainei, consolidându-și treptat avantajul militar.
În noaptea de miercuri spre joi, o serie de rachete și drone au lovit Kievul, provocând moartea a cel puțin 12 persoane și rănirea altor zeci.
Acest atac sângeros l-a determinat pe Donald Trump să adopte un ton mai puțin conciliant față de Vladimir Putin:
„Vladimir, OPREȘTE-TE!”, a scris el iritat pe Truth Social.
Trump a adăugat că Washingtonul exercită „o presiune puternică” asupra Moscovei pentru a pune capăt conflictului și a afirmat că Rusia ar face „o concesie importantă” dacă ar accepta să nu ocupe întreaga Ucraină.
Kievul și aliații săi europeni acuză Rusia că tergiversează intenționat negocierile, continuând să impună condiții maximaliste: controlul celor cinci regiuni ucrainene revendicate, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și demilitarizarea țării.
Ucraina, la rândul ei, cere garanții de securitate solide din partea aliaților occidentali, pentru a împiedica o nouă agresiune rusă, după semnarea unui eventual armistițiu.
Photos from today's meeting between Presidents Zelenskyy and Trump appeared online. https://t.co/YcJ4WEd67y pic.twitter.com/u59LD8rChd
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) April 26, 2025
