În contextul eforturilor administrației Trump de a pune capăt rapid războiului din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a respins ferm o propunere americană controversată ce prevedea recunoașterea controlului rus asupra Crimeei. Declarațiile liderului de la Kiev, care subliniază caracterul neconstituțional al unei astfel de concesii teritoriale, pun sub semnul întrebării viitorul relațiilor dintre Ucraina și Statele Unite, precum și șansele unei încetări imediate a conflictului. În timp ce oficialii americani presează pentru un acord de pace, iar aliații europeni caută formule de compromis, poziția fermă a Ucrainei indică dificultatea unui acord care să împace toate părțile implicate, scrie Wall Street Journal
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a respins o propunere americană de a recunoaște controlul Rusiei asupra Crimeei ca parte a unui acord de încetare a focului, aruncând în incertitudine eforturile președintelui Donald Trump de a pune capăt rapid războiului.
„Ucraina nu va recunoaște niciodată legal ocupația Crimeei”, a declarat Zelenski marți, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev. „Nu există nimic de discutat aici. Este împotriva constituției noastre.”
Refuzul lui Zelenski subminează strategia recentă a lui Trump de a opri războiul — acum în al patrulea an — și ridică noi semne de întrebare privind viitorul relației dintre Kiev și Washington, pe care Trump a condiționat-o de încheierea rapidă a unui acord.
Oficialii americani au prezentat săptămâna trecută mai multe idei pentru încetarea conflictului — inclusiv recunoașterea Crimeei — și așteptau un răspuns miercuri, la un summit care va avea loc la Londra, unde vor participa reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Europei.
Zelenski a cerut ca Rusia să accepte o încetare a focului înaintea oricăror noi negocieri, pentru a demonstra că „face pași serioși, nu se joacă”. A precizat că delegația ucraineană ce va participa miercuri la summitul de la Londra va avea mandat să discute o încetare parțială sau totală a focului, opțiune acceptată de Ucraina luna trecută, dar respinsă de Moscova.
Sâmbătă, președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului, de 30 de ore, cu ocazia Paștelui ortodox, însă Zelenski a declarat că trupele ruse nu au oprit complet atacurile. Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că trimisul special Steve Witkoff urmează să călătorească în Rusia săptămâna aceasta pentru a continua discuțiile.
„Negocierile continuă”, a spus Leavitt. „Avem speranța că ne îndreptăm în direcția corectă.”
Zelenski încearcă să păstreze sprijinul SUA, dar totodată îi îndeamnă pe americani să nu se lase înșelați de retorica pașnică a lui Putin — o poziție dificilă, pe care nu a reușit întotdeauna să o gestioneze eficient. După o întâlnire dezastruoasă cu Trump în Biroul Oval în februarie, președintele american a suspendat temporar ajutorul militar pentru Ucraina, reproșându-i lui Zelenski lipsa de recunoștință.
În ultimele zile, oficiali americani au avansat ideea recunoașterii oficiale a controlului rus asupra Crimeei — peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în 2014 — și înghețarea conflictului pe liniile actuale ale frontului. Nu este clar dacă propunerea viza recunoașterea de către SUA, de către Ucraina sau de către ambele părți.
Oficialii americani au mai propus și excluderea Ucrainei din NATO, deși nu este clar cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea clauză. Parlamentul ucrainean a adoptat în 2019 o lege care consacră aderarea la NATO drept obiectiv strategic al țării.
Întâlnirea tripartită programată miercuri la Londra ar trebui să aducă un răspuns la aceste propuneri. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat săptămâna trecută că, dacă nu se înregistrează progrese semnificative în următoarele zile, SUA ar putea „renunța” la eforturile de mediere a conflictului.
Acum însă, după ce Zelenski a respins majoritatea propunerilor americane, șansele unui progres semnificativ par tot mai mici.
Zelenski a întrebat ce concesii ar face Rusia în schimbul renunțării Ucrainei la obiectivul aderării la NATO. El a contestat și ideea — vehiculată recent de Donald Trump — ca SUA să preia operarea centralei nucleare de la Zaporijjea, aflată sub ocupație rusă de la începutul invaziei.
„Centrala nu poate funcționa fără Ucraina și fără expertiza noastră tehnică”, a spus Zelenski, adăugând că repornirea centralei ar fi complicată din punct de vedere logistic, având în vedere incertitudinea legată de sursa de apă și de soarta personalului.
Propunerea americană de recunoaștere a Crimeei l-a pus pe Zelenski într-o poziție dificilă: opinia publică ucraineană este majoritar împotriva oricărei concesii teritoriale, iar constituția interzice explicit acest lucru. Însă un refuz prea categoric ar putea duce din nou la suspendarea ajutorului american.
„Procesul de pace inițiat de Trump e o cartof fierbinte — nimeni nu vrea să pară că se opune păcii”, a declarat Oleksii Kovjuhn, analist politic ucrainean și gazda unui talk-show online popular. „Dar Zelenski nu poate accepta propunerea, nici legal, nici politic. Este imposibil.”
Pe lângă Crimeea, Putin susține că alte patru regiuni ucrainene — Herson, Zaporijjea, Donețk și Luhansk — fac acum parte din Rusia, deși doar regiunea Luhansk se află integral sub control rus.
Sugestia de a recunoaște oficial anexările Rusiei a stârnit îngrijorări atât la Kiev, cât și în rândul aliaților europeni, care încearcă să medieze diferențele dintre pozițiile SUA și ale Ucrainei.
Potrivit unei surse implicate în negocieri, oficialii britanici și francezi sunt deschiși unui compromis în care Ucraina ar accepta de facto liniile actuale de control, în schimbul unor garanții de securitate și sprijin economic. Însă Parisul și Londra preferă o soluție de tipul armistițiului din Coreea, care a înghețat frontul fără recunoaștere oficială a pierderilor teritoriale.
Pe măsură ce frontul s-a stabilizat în ultimii doi ani — contraofensiva ucraineană din 2023 nereușind să recupereze teren, iar Rusia avansând lent — opinia publică ucraineană pare mai dispusă să ia în calcul ideea unui compromis. Un sondaj realizat la începutul acestui an de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev arată că 39% dintre ucraineni ar accepta concesii teritoriale în schimbul păcii, față de doar 8% la sfârșitul lui 2022. Totuși, 50% rămân ferm împotriva oricărei pierderi teritoriale.
Discuțiile din Ucraina se referă însă exclusiv la concesii de facto, cu speranța recuperării teritorilor în viitor. Semnarea oficială a cedării Crimeei ar echivala cu sinucidere politică pentru orice lider ucrainean.
Până în prezent, oficialii de la Kiev au condamnat ideea ca fiind o încălcare a dreptului internațional.
„Tentativele de a ‘schimba’ Crimeea pe o încetare a focului nu vor aduce pacea reală”, a declarat Tamila Tașeva, deputată ucraineană de etnie tătară crimeeană. „Vor crea un precedent periculos — vor recompensa agresiunea, vor legitima crimele de război și vor încuraja alte regimuri autoritare să urmeze același model.”
Deocamdată, rămâne neclar ce termeni de pace ar fi dispuși rușii să accepte. Witkoff, care l-a întâlnit de trei ori pe Putin de la instalarea lui Trump în funcție, a susținut că discuțiile au fost productive. Însă oficialii ucraineni — și unii din Occident — se îndoiesc că Putin este sincer interesat de o încetare a focului.
Temerea la Kiev este că, fără garanții de securitate solide, Putin va accepta orice concesii, doar pentru a-și reconstrui armata și a invada din nou peste câțiva ani. Chiar dacă aderarea la NATO pare tot mai puțin realistă, Ucraina speră că statele occidentale vor trimite trupe și armament pentru a descuraja o nouă ofensivă rusă.
Recunoașterea oficială a Crimeei ca teritoriu rus ar fi o victorie istorică pentru Putin. Peninsula, care se întinde în Marea Neagră din sudul Ucrainei, a fost mereu o obsesie pentru liderul de la Kremlin. El a criticat încă din tinerețe decizia din 1954 de a transfera Crimeea de la Rusia la Ucraina, pe când ambele făceau parte din URSS. În 2014, a trimis trupe fără însemne să preia controlul teritoriului, marcând începutul invaziei. Mai recent, Crimeea a fost folosită drept punct de plecare pentru invazia la scară largă din 2022, când tancurile rusești au intrat din peninsulă în regiunile Herson și Zaporijjea.
