Valerii Zalujnyi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fost comandant șef al Forțelor Armate, a devenit liderul cu o marjă largă în potențialele scenarii pentru următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina, potrivit sondajului publicat pe 26 noiembrie de Centrul de Monitorizare Socială, scrie Intellinews
Sondajul, realizat între 15 și 21 noiembrie, marchează prima evaluare a preferințelor alegătorilor de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.
Zalujnyi a obținut 27% din sprijin atunci când respondenții au fost întrebați cu cine vor vota dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare (24 noiembrie). Actualul președinte Volodymyr Zelensky a urmat cu 16%, în timp ce fostul președinte Petro Poroșenko a avut 7%. Alte cifre notabile l-au inclus pe Kyrylo Budanov, șeful serviciilor de informații militare din Ucraina, cu 6%, și fostul Președinte al Parlamentului Dmytro Razumkov, cu 4%.
Când respondenților li s-a permis să aleagă un candidat secundar, Zalujnyi a păstrat 15% din preferințe, urmat de Budanov cu 12% și Zelenskiy cu 6%.
Sprijin combinat pentru candidați
Când s-a combinat prima și a doua preferință, Zalujnyi a apărut cu 42% din sprijinul total, mai mult decât dublu față de 22% a lui Zelenskiy. Budanov a primit 18%, urmat de Poroșenko cu 10% și Razumkov cu 7%. Alte personalități proeminente, printre care Iulia Timoșenko, Sergiy Prytula și Vitaliy Klitschko, au câștigat fiecare mai puțin de 6%.
Sondajul, comandat de American Political Services, a fost realizat prin interviuri telefonice cu 1.200 de respondenți și are o marjă de eroare între 1,8% și 2,9%.
Alegeri în timpul războiului
Președitele Zelenski a declarat în repetate rânduri că alegerile nu vor avea loc în timpul războiului în desfășurare, invocând necesitatea unei „paci juste” înainte de a organiza „alegeri corecte”. Constituția Ucrainei garantează continuitatea puterilor prezidențiale în timpul legii marțiale, iar alegerile sunt interzise conform legii care guvernează condițiile de război.
Deși a declarat inițial că va servi un singur mandat atunci când a fost ales în 2019, Zelenskiy a indicat în 2023, după începutul războiului, că va candida pentru realege în anul următor. Apoi a anulat alegerile programate, invocând restricțiile legale menționate mai sus și a sugerat ideea organizării unui referendum național pentru a face concesii teritoriale Rusiei în schimbul unui acord de încetare a focului. Cu toate acestea, speranțele pentru un astfel de acord au fost năruite în urma invaziei surprinzătoare de către Ucraina a regiunii Kursk din Rusia în august .
Mai recent, peste jumătate dintre ucraineni și-au semnalat dorința de a negocia pentru a pune capăt războiului cu Rusia într-un sondaj Gallup realizat după 1.000 de zile de război, un contrast puternic față de rezultatele sondajelor anterioare.
Deși mandatul lui Zelenskiy s-a prelungit oficial după 21 mai 2024, președinția sa din timpul războiului ridică întrebări cu privire la legitimitatea sa, pe măsură ce Ucraina continuă să lupte în războiul cu Rusia.
