Într-un discurs ce pare desprins dintr-un manifest pentru federalizarea forțată a Europei, Ursula von der Leyen a cerut joi, la Aachen, mai multe cheltuieli pentru înarmare și o extindere accelerată a Uniunii Europene, invocând „independența” față de SUA. Președinta Comisiei Europene a folosit prilejul decernării Premiului Carol cel Mare pentru a lansa un nou apel la „unitate” și „reunificare istorică” — o retorică grandioasă ce maschează, pentru unii critici, un proiect birocratic rupt de realitățile și voințele naționale. Comparând momentul actual cu anul 1989, von der Leyen ignoră însă diferențele esențiale: atunci Europa s-a eliberat de sub dominația unui imperiu ideologic; astăzi, riscă să intre sub dominația altuia — condus de tehnocrați nealeși.
UE trebuie să-și afirme independența prin investiții în apărare și prin aderarea Ucrainei, afirmă Ursula von der Leyen
„Sunt profund convinsă că istoria ne cheamă acum. Așa cum s-a întâmplat în 1989, când vântul schimbării a traversat Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, joi, la Aachen, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiului Carol cel Mare, scrie Politico
Von der Leyen a afirmat că Europa trebuie să-și afirme independența printr-o creștere a cheltuielilor pentru apărare și prin integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.
„Următoarea mare eră, următorul mare proiect de unificare trebuie să provină dintr-o Europă independentă”, a spus ea în discursul de acceptare a distincției. „Pentru a construi o Europă independentă, trebuie să ne eliberăm de lanțurile care ne țin pe loc”, a adăugat.
Într-un mesaj adresat preocupărilor tot mai mari legate de dependența față de Statele Unite, von der Leyen a prezentat ideea de independență ca pe o etapă nouă a marilor proiecte istorice europene, precum garantarea păcii după Al Doilea Război Mondial, crearea unei piețe și a unei monede comune, sau reunificarea continentului după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1989.
Ea a identificat patru sarcini esențiale pentru atingerea independenței: asigurarea păcii prin creșterea cheltuielilor de apărare; consolidarea inovației și competitivității pentru stimularea creșterii economice; extinderea UE — pe care a numit-o o „reunificare istorică”; și întărirea democrației pentru a proteja statele membre de amenințările interne și externe.
„Faptul că astăzi putem mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărare ar fi fost de neconceput acum câțiva ani”, a subliniat von der Leyen. „Facem acest lucru pentru că vrem să apărăm pacea cu toată forța noastră... O nouă ordine internațională se va contura până la sfârșitul acestui deceniu. Dacă nu vrem să acceptăm pur și simplu consecințele acesteia pentru Europa și pentru lume, atunci trebuie să participăm activ la modelarea ei.”
O Europă mai mare și unită ar oferi continentului o influență sporită pe scena internațională și ar contribui la reducerea dependențelor, a susținut von der Leyen, făcând referire la aderarea Ucrainei, a Balcanilor de Vest, a Republicii Moldova și, „sperăm”, a Georgiei, ca obiectiv central.
Von der Leyen a fost recompensată cu Premiul Carol cel Mare pentru „eforturile sale în favoarea unității statelor membre, în gestionarea pandemiei, pentru coeziunea Uniunii în fața agresiunii Rusiei și pentru impulsionarea Pactului Ecologic European”, a explicat consiliul director al premiului.
Distincția poartă numele regelui franc Carol cel Mare, care a unificat o mare parte din Europa Occidentală și Centrală sub Imperiul Roman de Apus în secolul al IX-lea.
**Ursula von der Leyen a primit Premiul Charlemagne 2025 pentru contribuțiile sale remarcabile la unitatea europeană, în special datorită conducerii sale în timpul pandemiei de COVID-19 și al războiului din Ucraina. Premiul, acordat anual de orașul german Aachen, onorează personalități care au avut un impact semnificativ asupra unificării Europei, iar von der Leyen a fost recunoscută pentru gestionarea crizelor majore care au afectat continentul. Este a doua președintă a Comisiei Europene care primește acest premiu în timpul mandatului, după Jacques Delors în 1992. Informația este bazată pe articolul publicat de Euronews pe 20 ianuarie 2025.
