Pe măsură ce Vaticanul se pregătește pentru alegerea unui nou papă, un val de tensiuni ideologice zguduie culisele Bisericii Catolice. Grupările ultraconservatoare, încurajate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și de ascensiunea dreptei radicale pe scena globală, lansează o ofensivă fără precedent pentru a influența conclavul din 7 mai. Deși nu au majoritatea necesară pentru a-și impune un candidat, acești actori încearcă să blocheze orice succesor care ar putea continua linia reformistă a Papei Francisc, folosindu-se de tactici de intimidare, campanii online și presiuni mediatice. Războiul pentru viitorul Bisericii Catolice a început — și se anunță nemilos, scrie Politico
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, extrema dreaptă încearcă o preluare ostilă a grupului care va decide cine va fi următorul papă.
Un grup de catolici conservatori radicali face presiuni pentru ca următorul papă să se alinieze mai bine viziunii lor asupra lumii — și nu par deloc reticenți în a recurge la tactici de discreditare a candidaților pe care nu îi agreează.
Cu cardinalii pregătindu-se să intre în Capela Sixtină pe 7 mai pentru a începe alegerea noului papă, opozanții regretatului Papa Francisc — atât din interiorul, cât și din afara grupului de electori — se mobilizează. O facțiune vocală, care l-a discreditat pe Francisc numindu-l eretic, antipapă și chiar „Anticrist”, pentru presupusele sale viziuni liberale, a așteptat momentul potrivit. Iar acum consideră că a sosit clipa să acționeze.
Conservatorii au fost indignați de atitudinea mai conciliantă a lui Francisc față de uniunile între persoane de același sex și divorț, de apărarea migranților și de acordul Vaticanului cu China, care i-a oferit Beijingului un cuvânt de spus în numirea episcopilor catolici.
„Speranța este ca viitorul pontificat să se concentreze mai mult pe chestiuni catolice, precum apărarea vieții și a familiei, și mai puțin pe schimbările climatice și imigrație,” a declarat pentru POLITICO prințesa Gloria von Thurn und Taxis, aristocrată germană și figură proeminentă a scenei catolice conservatoare din Roma.
Unii influenceri conservatori promovează candidați de extremă dreaptă, precum episcopul Athanasius Schneider din Kazahstan, care a afirmat că refugiații din Europa reprezintă o „invazie în masă” menită să ducă la islamizarea continentului, orchestrată de elitele politice pentru a distruge identitatea creștină a Europei.
Alte nume vehiculate în cercurile conservatoare includ cardinalul Robert Sarah din Guineea, susținător notoriu al liturghiei tradiționale în limba latină, și cardinalul american Raymond Burke, un arhi-tradiționalist care l-a susținut public pe președintele american Donald Trump.
„Asistăm la un paradox: conducerea este mai liberală, dar numărul convertiților și creșterea curentului tradiționalist sunt uriașe,” a declarat John Yep, directorul executiv al organizației conservatoare Catholics for Catholics, care a organizat un eveniment de rugăciune în favoarea lui Trump la complexul Mar-a-Lago, cu bilete de 1.000 de dolari.
„Cardinalii știu că, deși unii dintre lideri pot avea o înclinație liberală, turmele lor de acasă tind din ce în ce mai mult spre conservatorism. Asta le va sta în minte când vor intra în conclav.”
Potrivit lui Yep, 56% dintre catolici au votat pentru Trump. „Același segment de populație privește acum spre Roma și vrea ca papa lor să fie tradiționalist și un aliat ferm al SUA și al viziunii noastre — de exemplu, în ceea ce privește securizarea frontierelor.”
Totuși, chiar și grupurile conservatoare recunosc că au de înfruntat o luptă dificilă. Având în vedere că 80% dintre cardinalii electori au fost numiți de Papa Francisc, cea mai realistă speranță a conservatorilor este să blocheze candidații progresiști.
Conservatorii sunt, de asemenea, dezavantajați de lipsa unui lider clar. Cardinalul George Pell, care a murit în 2020, a fost „un făcător de regi, un lobbyist și un jucător-cheie de putere”, a declarat un ambasador bine conectat la Vatican, dar de la moartea sa, „nu mai există un lider clar al grupului”.
Liniile dure încearcă orice, însă, având în vedere aritmetica conclavului, nu prea cred că următorul papă va fi unul de-al lor.
„Nu doar că nu au numărul necesar pentru a impune un candidat ca cardinalul Sarah sau [cardinalul ungar Péter] Erdő, dar nu au nici măcar o minoritate de blocaj împotriva liberalilor,” a spus Benjamin Harnwell, corespondent în Italia pentru War Room, emisiunea lui Steve Bannon. „Este un conclav ne-catolic.”
O veche zicală italiană spune: „papă gras, papă slab”, adică fiecare conclav tinde să compenseze ideologic pontificatul precedent.
Tactici de intimidare
Un lucru care s-a schimbat față de conclavul din 2013 este faptul că lobby-ul s-a mutat în spațiul digital.
Odată cu proliferarea blogurilor conservatoare și a influencerilor de pe rețelele sociale, campania din acest an este „fără precedent,” a declarat Stephen Schneck, fost director al Institutului pentru Cercetare în Politici și Studii Catolice din cadrul Universității Catolice a Americii. „Un val năvalnic de analize, opinii și campanii propriu-zise duse de grupuri externe și influenceri este în plină desfășurare,” a spus el, sugerând că caracterul imediat și amploarea acestui fenomen ar putea avea un impact.
Influența dreptei conservatoare ar putea fi amplificată și de situația financiară tot mai precară a Vaticanului.
Candidații cu șanse reale sunt tot mai îngrijorați de ce ar putea ieși la iveală. Un videoclip cu cardinalul Luis Antonio Tagle, unul dintre cei mai bine cotați succesorii ai lui Francisc, cântând la karaoke melodia Imagine de John Lennon a fost publicat de site-ul conservator LifeSiteNews. Criticii au acuzat că versuri precum „Imagine there’s no heaven” („Imaginează-ți că nu există rai”) reprezintă o „capitulare în fața ateismului”.
„Știu că nu au voturile necesare, așa că scopul lor este să-i intimideze pe reformatori,” a spus jurnalistul și analistul veteran al Vaticanului Marco Politi. „Mesajul este: «Nu puteți alege un Francisc al II-lea». Este un joc psihologic.”
Totuși, odată intrați în Capela Sixtină, cardinalii sunt izolați de orice influență externă.
„E greu de spus ce se va întâmpla în acel cazan sub presiune,” a spus ambasadorul Vaticanului. „Cele mai bine gândite planuri nu supraviețuiesc întotdeauna contactului cu realitatea. Acest grup de cardinali nu a avut până acum ocazia să se cunoască între ei. Abia acum încep să-și testeze forțele, să vadă ce fel de oameni sunt.”
