Decizia UE de a acorda undă verde supravegherii intruzive a reporterilor a pus sursele acestora în pericol de identificare, scrie The Times
Uniunea Europeană a fost de acord cu „supravegherea intruzivă” a jurnaliştilor pentru a le identifica sursele în conformitate cu noile derogări ale legislaţiei cerute de Franţa.
Ambasadorii de la Bruxelles au convenit că programele spion ar putea fi instalate pe computerul sau pe telefonul unui jurnalist care lucrează în UE, ca parte a oricărei anchete penale, de la terorism la pirateria muzicală sau furtul de biciclete.
Luna trecută, Franța a criticat o imunitate, propusă de Comisia Europeană, care spune că guvernele nu pot „reține, sancționa, intercepta, supune supravegherii sau percheziționării și sechestrului” jurnalişti pentru a le descoperi sursele, cu excepția cazului în care acțiunile "sunt justificate de o cerință imperativă de interes public”.
„Natura deosebită a acestei imunități ridică semne de întrebare”, a spus un document diplomatic francez confidențial, scurs pe site-ul Politico Europe .
Franța a câștigat sprijin pentru inițiativă care este justificată ca „esențială pentru a găsi un echilibru corect între necesitatea de a proteja confidențialitatea surselor jurnaliştilor și nevoia de a proteja cetățenii și statul împotriva amenințărilor grave, indiferent cine ar fi făptuitorii”.
Sfera infracțiunilor definite ca fiind grave trebuie extinsă dincolo de terorism sau amenințări la adresa securității naționale pentru a include cele 32 de infracțiuni enumerate în mandatul de arestare al UE, precum și „o cerință imperativă în interesul public”.
Aceste infracțiuni variază de la crimă sau violență gravă până la furt, piratarea muzicii sau a videoclipurilor, cererile frauduloase de finanțare de la Bruxelles și orice infracțiune care ar putea atrage o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Schimbările au fost susținute de Germania, Olanda, Grecia și alte țări.
În încercarea de a ascunde natura lor controversată, termenul „spyware” este acum menționat în legislație ca „software de supraveghere intruziv”, după o serie de scandaluri care au implicat utilizarea „malware-ului” Pegasus și Predator.
Lui Thanasis Koukakis, un jurnalist grec, i-a fost instalat software-ul Predator pe smartphone-ul său de către serviciile secrete din Grecia din motive de securitate națională în vara anului 2021, în timp ce cerceta spălarea banilor și corupția la Piraeus Bank.
„Este important să avem garanții puternice. În cazul meu nu a existat nici măcar o justificare scrisă din partea serviciilor de informații”, a spus el. „Cazul meu arată cât de ușor este să folosiți securitatea națională ca pretext pentru a amenința jurnaliştii și sursele lor”.
Propunerile Comisiei Europene din septembrie anul trecut au fost prezentate drept „un set nou de reguli pentru a proteja pluralismul și independența mass-media”, dar au stârnit controverse, deoarece creează „supraveghere de reglementare” și noi lacune.
O scrisoare de luna trecută a editorilor, radiodifuzorilor și sindicatelor jurnaliştilor europeni a avertizat că, în ceea ce privește interzicerea supravegherii și protejarea surselor și a comunicațiilor, propunerile „sunt de fapt un pas înapoi”.
„Protejarea mass-media, inclusiv a jurnaliştilor şi a surselor acestora, împotriva oricărei ameninţări la adresa independenţei şi securităţii lor este o condiţie nenegociabilă pentru jurnalism eficient şi libertate editorială”, se spune în scrisoare.
Grupul de advocacy European Digital Rights a spus că „sfera de aplicare mare și nedefinită” a scutirii de imunitate „riscă să legalizeze desfășurarea de rutină a programelor spion și a altor măsuri represive împotriva jurnaliștilor”.
