Justiția europeană a impus o amendă uriașă guvernului Orbán din cauza respingerii sistematice a migranților la frontiera externă a UE, scrie Le Figaro
Politicile sale necruțătoare privind imigrația și azilul i-au conferit lui Viktor Orban notorietate globală. Astăzi acest lucru aduce Ungariei o amendă extrem de mare, aplicată joi de Curtea Europeană de Justiție: 200 de milioane de euro, la care se va adăuga 1 milion de euro pentru fiecare zi de întârziere în executarea unei hotărâri a Curții de Justiție din decembrie. 2020.
Liderul maghiar a considerat această decizie „scandaloasă și inacceptabilă”. De aproape patru ani, guvernul maghiar a sfidat justiția europeană, care i-a ordonat să pună capăt respingerii sistematice a migranților la granița externă a UE, între Ungaria și Serbia.
În vara și toamna anului 2015, în apogeul crizei migrației pe „ruta Balcanilor”, autoritățile ungare au ridicat 175 de kilometri de garduri de sârmă și sârmă ghimpată la granița sârbo-maghiară. Sistemul a fost consolidat printr-o „închidere legislativă” în anul următor. Acesta dă dreptul forțelor de poliție care patrulează în zona de frontieră să trimită înapoi peste graniță pe oricine a reușit să se strecoare ilegal în Ungaria. Manu militari, în afara oricărei proceduri și fără a da posibilitatea de a cere azil.
Frontex a suspendat operațiunile la granița sârbo-maghiară în 2021
Este o modalitate de legalizare a „respinsilor” practicate în altă parte de-a lungul frontierelor externe ale Uniunii, în special în Polonia și Croația. Ele sunt adesea însoțite de violențe împotriva migranților, mușcături de câine sau lovituri de bastoane... Limitate inițial la o fâșie de 8 kilometri de-a lungul graniței, sistemul legislativ a fost extins pe întreg teritoriul maghiar în 2017. Criticata pentru că a închis ochii de câțiva ani la aceste practici ilegale conform legislației europene, agenția Frontex și-a suspendat operațiunile în Ungaria în ianuarie 2021.
Căile legale de acces au fost, de asemenea, aproape complet închise. Din 2020, oricine dorește să solicite azil trebuie să meargă mai întâi la Kiev în Ucraina sau la Belgrad în Serbia. Acolo – și numai acolo – trebuie să aștepte până la două luni pentru a primi eventual autorizația de a pune piciorul pe pământul Ungariei și de a depune oficial cererea de azil. Cifrele vorbesc de la sine: în 2023, 31 de persoane au putut cere azil și 19 au obținut statut de protecție.
Acesta este, la scară în miniatură, ceea ce propune premierul Viktor Orban pentru Uniunea Europeană: sortarea migranților în „hotspot-uri” situate de cealaltă parte a Mediteranei. Dar politica sa de migrație face încă obiectul unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar care ar putea duce la o nouă amendă pentru Budapesta.
András Léderer, avocat la filiala maghiară a Comitetului Helsinki al ONG-ului, subliniază că fondurile europene au fost deja înghețate din cauza acestor politici.
„Au fost deja consecințe financiare, dar nu suficiente, se pare, pentru ca guvernul, fără să vorbească măcar despre drepturile omului, să facă minim respectarea unei judecăți a justiției europene. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată înainte ”
Va ceda Viktor Orban de această dată?
