Noua țintă climatică pentru 2040, ce urmează să fie anunțată pe 2 iulie, ar putea permite țărilor UE să „compenseze” o parte din emisiile lor prin finanțarea de proiecte în afara granițelor Uniunii. În timp ce Germania, Franța și Polonia susțin această flexibilitate, criticii avertizează că, în timp ce creditele de carbon pot părea o soluție pragmatică pe termen scurt, pe termen lung ele pot submina suveranitatea economică, energetică și democratică a statelor membre, în timp ce reduc la aparențe angajamentele reale de combatere a crizei climatice.
Ținta climatică a Comisiei Europene pentru anul 2040 este așteptată pe 2 iulie și va include posibilitatea utilizării creditelor internaționale de carbon, potrivit a doi diplomați, scrie Politico
Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, le-a spus reprezentanților guvernelor, în cadrul unei reuniuni desfășurate săptămâna aceasta la Bruxelles, că executivul UE va propune o reducere de 90% a emisiilor, cu anumite flexibilități privind modul în care statele membre își pot îndeplini obiectivul, au declarat diplomații pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, având în vedere caracterul confidențial al discuțiilor.
Aceștia au adăugat că Hoekstra a menționat printre aceste flexibilități posibilitatea ca guvernele să utilizeze credite de carbon internaționale, ceea ce ar permite țărilor UE să îndeplinească o parte din obiectivul pentru 2040 prin finanțarea unor proiecte de reducere a emisiilor în alte țări, în loc să își reducă doar propriile emisii.
Creditele de carbon funcționează astfel: un stat — de exemplu, un membru al UE — finanțează un proiect care reduce emisiile într-o altă țară (de obicei, o țară mai săracă), cum ar fi o centrală solară care înlocuiește o termocentrală pe cărbune. În acest caz, reducerea emisiilor este contabilizată nu de țara gazdă, ci de statul membru care a plătit pentru proiect.
În practică, astfel de tranzacții nu au dus adesea la reduceri de emisii bine documentate, însă un nou cadru internațional sprijinit de ONU și finalizat anul trecut oferă speranța că viitoarele credite vor fi mai bine reglementate.
Comisia Europeană trebuia să prezinte această țintă climatică — o obligație legală conform legislației climatice a UE — până la sfârșitul lunii martie, după ce în 2024 recomandase o reducere de 90%.
Executivul european a decis însă să amâne publicarea și să analizeze opțiuni de atenuare a țintei prin introducerea unor mecanisme de flexibilitate, inclusiv creditele de carbon, după ce a constatat lipsa sprijinului suficient din partea guvernelor UE și a Parlamentului European.
Germania, Franța și Polonia s-au declarat în favoarea includerii creditelor de carbon, în timp ce criticii avertizează că utilizarea acestora ar putea submina eforturile blocului de a-și decarboniza economia până la jumătatea secolului.
