În timp ce oficialii de la Bruxelles laudă progresele Ucrainei în privința drepturilor minorităților, realitatea din teren spune cu totul altceva. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, susține că Ucraina „a făcut destul” pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia, însă Budapesta refuză să accepte simple declarații de intenție în locul unor măsuri concrete. De doi ani, Kievul tot promite restabilirea drepturilor minorității maghiare, dar nu face nimic. În schimb, Ungaria este acuzată că „joacă politic” atunci când blochează aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În această polemică, Bruxelles-ul pare mai deranjat de cererile ferme ale Budapestei decât de lipsa de acțiune a Kievului, scrie European Conservative
Comisarul pentru extindere, Marta Kos, pare mai deranjată de insistența Ungariei asupra unui progres real în ceea ce privește drepturile minorității maghiare din Ucraina, decât de faptul că Ucraina nu face ceea ce promite. Într-un interviu acordat pe 28 aprilie postului Radio Europa Liberă/Radio Liberty, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a reiterat discursul tipic de la Bruxelles potrivit căruia Ungaria greșește atunci când cere Kievului să restabilească pe deplin drepturile comunității maghiare din Transcarpatia.
Vorbind despre problemele generale legate de aderarea Ucrainei și Moldovei, Kos a menționat că Ungaria blochează integrarea Ucrainei în Uniune, sugerând că „Ucraina a făcut suficient” în ceea ce privește situația maghiarilor din Transcarpatia. Ea a susținut chiar că vorbește „din experiență personală”, pentru că a „facilitat dialogul între Ungaria și Ucraina. Au fost multe puncte și Ucraina este dispusă să le îndeplinească pe toate. Dar acest lucru nu este suficient pentru Ungaria.”
Kos nu greșește când spune că Ucraina afirmă, de cel puțin doi ani, că este dispusă să restabilească drepturile comunității maghiare din Transcarpatia (pe care RFE o numește constant „comunitatea vorbitoare de maghiară”). Însă, până în prezent, nu s-a concretizat nicio acțiune, motiv pentru care Budapesta cere ca Ucraina să treacă de la promisiuni la fapte înainte ca guvernul ungar să-și dea acordul pentru aderare.
Nu este prima dată când Marta Kos afirmă că „Ucraina a făcut suficient”. Recent, eurodeputata Viktória Ferenc, din partidul de guvernământ Fidesz (Patrioții), a declarat că reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri externe și buget ale Parlamentului European au avut un schimb de opinii cu Kos despre așa-numitul „Instrument pentru Ucraina”, care sprijină reconstrucția și modernizarea țării. Ferenc, originară chiar din Transcarpatia, a spus că a fost „surprinsă” de faptul că comisarul UE a lăudat Ucraina doar pentru disponibilitatea de a lua în considerare cererile Ungariei privind drepturile celor aproximativ 150.000 de maghiari din regiune. După cum a subliniat, drepturile minorității nu au fost, în realitate, restabilite.
În ianuarie 2024, Ungaria a transmis Ucrainei o listă cu 11 puncte, care cuprinde măsurile pe care Budapesta așteaptă ca Kievul să le implementeze în schimbul sprijinului pentru aderarea la UE.
Printre cereri se numără garantarea utilizării limbii maghiare în întregul proces educațional, posibilitatea obținerii unei traduceri în maghiară a Evaluării Externe Independente și a Testului Național Multidisciplinar pentru elevi, precum și introducerea statutului de „instituție de învățământ secundar general al unei comunități naționale”. Aceste cereri nu au apărut din senin: Kievul a subminat sistematic educația în limba maghiară, inclusiv în instituțiile private (în special cele confesionale), prin impunerea predării unui număr tot mai mare de materii în ucraineană, interzicerea simbolurilor maghiare și înlăturarea directorilor etnici maghiari din școli.
Budapesta a cerut, de asemenea, ca reprezentarea maghiarilor să fie garantată în parlamentul ucrainean. (În prezent, în parlamentul ungar există un purtător de cuvânt al minorității germane și unul al celei ucrainene.)
Consultările pe marginea documentului sunt în desfășurare, dar efectele concrete lipsesc.
Cel mai recent, secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe, Levente Magyar, a avut discuții cu Olha Stefanishyna, vicepremier pentru integrare europeană, la Budapesta. În cadrul conferinței de presă comune, Magyar a declarat că există o „nouă dinamică și un nou spirit” în ceea ce privește chestiunile bilaterale, exprimându-și speranța că aceasta va duce la „o soluție acceptabilă” privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
Olha Stefanishyna, care conduce și Ministerul Justiției din Ucraina, a subliniat că Ucraina tratează cu seriozitate toate obligațiile care o apropie de integrarea euro-atlantică. „Aceasta include protejarea drepturilor minorităților și menținerea unor relații de bună vecinătate,” a spus ea, lăudând Budapesta pentru protecția temporară oferită refugiaților ucraineni. Ea a recunoscut că mai sunt probleme nerezolvate legate de educație și drepturile minorităților, dar a declarat că „s-a ajuns în punctul în care a fost elaborat un plan pentru a răspunde celor 11 puncte formulate de partea ungară.”
În interviul pentru RFE, Kos a declarat că este „regretabil” faptul că Budapesta „face politică” pe seama aderării Ucrainei. Ea a dat ca exemplu referendumul consultativ organizat în Ungaria privind aderarea Ucrainei la UE. Secretarul de stat Magyar a comentat această chestiune în cadrul conferinței comune, afirmând că „guvernul își va stabili mandatul și măsurile în funcție de sprijinul populației ungare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în urma consultării în curs.” El a subliniat că „abordarea de politică externă a Ungariei față de Ucraina este una complexă și nu poate fi redusă la un simplu ‘da’ sau ‘nu’.” Magyar a adăugat:
„Orice îmbunătățire a statutului minorității maghiare din Transcarpatia nu va schimba faptul că, prin aderarea Ucrainei în 2030, Uniunea Europeană și Ungaria ar prelua un efort economic inacceptabil în acest moment, care ar rescrie fundamental echilibrul intern al Uniunii.”
Probabil că și celelalte state membre sunt conștiente de acest lucru, dar este convenabil — atât pentru ele, cât și pentru Bruxelles — să folosească Ungaria ca țap ispășitor pentru ceea ce pare a deveni o amânare indefinită a aderării Ucrainei.
