Aplicând regulile actuale unei uniuni extinse, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96,5 miliarde EUR din Politica Agricolă Comună a UE pe o perioadă de șapte ani. subvențiile agricole ar scădea cu 20% după extinderea cu nouă noi state membre, scrie Financial Times
Aderarea Ucrainei la UE ar da dreptul Kievului la aproximativ 186 de miliarde de euro pe șapte ani, conform estimărilor interne ale bugetului comun al uniunii, transformând „multe” state membre existente în plătitori neți pentru prima dată.
Modelul, primul care a apărut de la Bruxelles cu privire la potențiala aderare a nouă noi state membre, subliniază implicațiile politice și financiare profunde ale extinderii uniunii pe tot continentul. Eliberarea drumului pentru aderarea Ucrainei a fost o prioritate de top pentru liderii UE de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut.
Oficialii UE au estimat în această vară potențialele ramificații financiare într-un studiu văzut de Financial Times, care a folosit regulile existente pentru bugetul uniunii 2021-2027. Acestea au fost aplicate unei uniuni extinse care includea Ucraina, Moldova, Georgia și șase state din Balcanii de Vest.
Valoarea financiară pentru adăugarea tuturor celor nouă membri la bugetul existent, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, ar fi de 256,8 miliarde EUR, estimează documentul. Efectele secundare pentru statele membre existente ar include o reducere a subvențiilor agricole cu aproximativ o cincime.
Deși extinderea completă ar putea dura un deceniu sau mai mult și ar forța reforme mari ale aranjamentelor bugetare existente, amploarea estimată a schimbării necesare ar înclina decisiv echilibrul financiar din cadrul blocului.
„Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE ; multe state membre care sunt în prezent beneficiari neți vor deveni contributori neți”, a concluzionat lucrarea secretariatului Consiliului UE.
Cu nouă state membre noi, bugetul actual ar crește cu 21%, până la 1,47 miliarde de euro, estimează ziarul. Aceasta echivalează cu aproximativ 1,4% din venitul național brut al celor 36 de țări.
Intrarea a nouă state ar forța o serie de ajustări „de anvergură” care ar putea include o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate precum Germania, Franța și Olanda. „Perioadele de tranziție și măsurile de salvgardare” ar fi necesare, sugerează lucrarea.
Aplicând regulile actuale unei uniuni extinse, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96,5 miliarde EUR din Politica Agricolă Comună a UE pe o perioadă de șapte ani. Acea schimbare financiară ar forța reduceri ale subvențiilor agricole către statele membre existente cu aproximativ 20%, potrivit studiului.
Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăți de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, care vizează îmbunătățirea infrastructurii în statele membre mai sărace. Cu alte nouă state membre, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu ar mai fi eligibile pentru finanțare de coeziune, estimează studiul.
Calculele secretariatului general al consiliului, organismul care reprezintă cele 27 de guverne ale statelor membre ale blocului, vin în timp ce UE cântărește dacă să accepte deschiderea negocierilor oficiale de aderare cu Ucraina până la sfârșitul acestui an, așa cum a solicitat Kievul.
Un purtător de cuvânt al Consiliului UE a declarat: „Nu comentăm scurgerile de documente”.
Liderii UE se vor întâlni vineri în Spania pentru primele discuții detaliate ca grup despre extindere și modurile în care aceasta ar schimba uniunea.
Studiul folosește o simplă extrapolare a normelor bugetare existente ale UE, care aproape sigur ar fi ajustată în cazul extinderii. Nu a fost dezvoltat în colaborare cu sau aprobat de Comisia Europeană, executivul blocului. Nu ține cont de posibila apartenență a Turciei.
„În timp ce pentru mai multe domenii oportunitățile pot depăși costurile/riscurile, iar extinderea va aduce beneficii statelor membre actuale, extinderea va avea, de asemenea, un impact de anvergură asupra bugetului UE”, se arată în document.
Acesta adaugă: „[aceste] provocări foarte semnificative pentru UE . . . vor trebui să fie abordate temeinic și pentru ca această nouă extindere să fie cel puțin acceptată, dacă nu este susținută de cetățenii noștri”.
Documentul prezintă oportunități pentru UE de la extindere, inclusiv consolidarea influenței geopolitice a UE, creșterea dimensiunii pieței interne a blocului cu 66 de milioane de oameni, până la 517 milioane de oameni, și abordarea penuriei de forță de muncă.
Dar arată clar că impactul Ucrainei asupra regimului de subvenții agricole al UE ar fi cel mai semnificativ. Ucraina ar fi cel mai mare beneficiar al blocului, cu 41,1 milioane de hectare de suprafață agricolă utilizată, împingând Franța pe locul doi. Aceasta ar însemna că plățile pentru beneficiarii existenți ar scădea cu 20,3% la hectar de teren agricol eligibil.
În afară de Ucraina, adăugarea celorlalte opt țări ar costa un total de 29,9 miliarde EUR în plăți PAC.
„Aceste cifre nu vor funcționa pentru nimeni”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group. „Ele precizează că vor fi necesare reforme fundamentale și de ramură ale bugetului UE și a politicilor sale majore dacă Ucraina va adera vreodată sau că întreaga chestiune ucraineană va trebui să fie tratată în mod inovator și în afara structurilor bugetare existente ale UE”.
