Slovacii, ungurii și polonezii au votat împotriva acordului care include forțarea țărilor să aleagă între acceptarea migranților sau plata unor sume importante de bani contribuabililor într-un fond comun, scrie EuropeanConservative
Majoritatea calificată a ambasadorilor UE a aprobat un acord provizoriu încheiat în decembrie între președinția Consiliului European și Parlamentul European cu privire la Pactul UE privind migrația și azilul. Acordul, reglat și adoptat joi, 8 februarie, a avut o puternica opoziție printre țările din Europa Centrală, deoarece încearcă în esență să „gestioneze – nu să oprească – migrația, forțând statele membre să accepte migranți nedoriți sau să plătească o amendă.
„Noi, slovacii, ungurii și polonezii, am votat împotriva actelor legislative care vorbesc despre așa-zisa solidaritate. Din păcate, am fost depășiți de mai multe state membre”, a declarat ministrul de interne slovac, Matúš Šutaj Eštok, despre acordul care include un „mecanism obligatoriu de solidaritate” – forțând țările să aleagă între acceptarea migranților sau plata unor sume importante într-un fond comun.
Potrivit pactului, 30.000 de solicitanți de azil ar fi repartizați anual în întregul bloc, iar statele membre ar trebui să plătească o compensație de 20.000 de euro pentru fiecare migrant pe care îl respinge. În cazul Slovaciei, aceasta ar însemna 285 de migranți, sau 5,7 milioane de euro pe an.
Într-o situație de criză, statelor membre li se va cere să primească un număr suplimentar de migranți, dar fără opțiunea de a plăti o amendă în loc de a primi migranți. Criticând acordul, György Bakondi, consilierul șef pentru securitate internă al premierului ungar a declarat presei maghiare:
Aceasta este o încălcare gravă a suveranității noastre: alegerea pe cine dorim să acceptăm nu ar fi decisă nici de autoritățile ungare, nici de legea maghiară, ci de sediul UE.
Atât Slovacia, cât și Ungaria au criticat faptul că, într-o situație de criză, unele proceduri de azil vor fi îndepărtate din țările din prima linie pentru a le ușura povara, forțând alte state să găzduiască migranții și să le examineze cererile de azil. „Procedurile de azil vor fi mutate în Slovacia, ceea ce va însemna de facto că migranții în cauză nu vor mai părăsi niciodată Slovacia”, s-a plâns Matúš Šutaj Eštok.
Polonia se opune, de asemenea , pactului, declarând că „nu realizează un echilibru adecvat între responsabilitate și solidaritate și, prin urmare, ar putea constitui o zonă de dispută între instituțiile UE și statele membre în viitor”. Premierul Donald Tusk a declarat că guvernul său va refuza să accepte solicitanții de azil relocați în temeiul pactului, deși ar putea fi dispus să plătească sumele stabilite de Comisia Europeană, potrivit unui deputat din opoziție.
Ambasadorul ceh s-a abținut la votul de joi, în ciuda faptului că guvernul a salutat acordul la care sa ajuns în decembrie. Schimbarea s-ar putea datora faptului că opoziția cehă, condusă de fostul prim-ministru Andrej Babiš, a criticat pactul, descriindu-l drept o „invitație pentru milioane de migranți în Europa” și a îndemnat Praga să calce pe urmele Budapestei și Varșoviei. Guvernul liberal de centru-dreapta s-ar putea să-și întărească poziția în perspectiva alegerilor europene din acest an, unde migrația va fi un subiect fierbinte.
Noile reguli conțin o încercare de a efectua controale mai eficiente asupra migranților, precum și un obiectiv de returnare mai rapidă a solicitanților de azil neaprobați în țările lor de origine. Persoanele ale căror cereri de azil este puțin probabil să fie aprobate ar fi împiedicate să intre în bloc și ținute în centrele de detenție de la graniță, așa cum ar fi oamenii văzuți ca o amenințare la adresa securității. Întrucât pactul prevede ca cererile de azil să fie evaluate în maximum șase luni, migranții ar putea rămâne în centrele de detenție pentru acea perioadă de timp – lucru de care grupurile pentru drepturile omului sunt nemulțumite .
Pentru ca pactul să fie adoptat definitiv, măsurile trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliul European (state membre). Aprobarea în Consiliu se va face cu majoritate calificată de voturi , ceea ce înseamnă că țările individuale nu vor putea opune veto.
