Kievul a acuzat luni Budapesta că i-a blocat accesul la un grup de prizonieri de război ucraineni transferați în Ungaria din Rusia prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse și fără știrea autorităților ucrainene, scrie Le Monde.
„Toate încercările diplomaților ucraineni din ultimele zile de a stabili un contact direct cu acești cetățeni ucraineni s-au dovedit nereușite ”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Oleg Nikolenko, pe Facebook .
Transferați în Ungaria pe 8 iunie, acești unsprezece ucraineni de origine maghiară „sunt de facto plasați în izolare, nu au acces la surse deschise de informații, comunicarea lor cu rudele are loc în prezența unor terți” , a criticat domnul Nikolenko.
„Asemenea acte ale Budapestei (…) pot fi calificate drept o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului” , a denunțat el. Potrivit acestuia, Kievul „a cerut încă o dată” guvernului maghiar „să acorde consulului ucrainean acces imediat” la acești prizonieri de război „astfel încât să le poată evalua starea fizică și psihică, să le explice drepturile și să le ofere asistență consulară de urgență” .
Acest grup de prizonieri este format din oameni originari din Transcarpatia, o regiune situată în vestul Ucrainei, care găzduiește o mare comunitate maghiară. Transferul lor în Ungaria fusese anunțat de Biserica Ortodoxă Rusă, care a servit ca intermediar.
La rândul său, Ucraina a regretat că nu a fost implicată în procesul de negociere.
Ungaria ține prizonierii ucraineni în izolare
„Toate încercările diplomaților ucraineni de a stabili un contact direct cu acești concetățeni au eșuat. Acest lucru, combinat cu alte informații primite de la membrii familiei lor, indică faptul că asigurările Ungariei cu privire la statutul lor liber nu sunt adevărate”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleg Nikolenko, citat de The Kyiv Independent și alte mass-media ucrainene, scrie La Repubblica
Pe 8 iunie, Biserica Ortodoxă Rusă a propus predarea către autoritățile maghiare a unui grup de 11 militari ucraineni capturați de forțele ruse, toți originari din regiunea Transcarpatia, din sud-vestul Ucrainei, care se învecinează cu Ungaria. Viceprim-ministrul maghiar Zsolt Semjén a fost de acord, numindu-i pe prizonierii de război „oameni liberi” sub tutela maghiară.
Gergely Gulyás, seful de cabinet al primului ministru Viktor Orban a explicat ca în "sens legal, ei nu mai sunt prizonieri de război și a susținut că au informat efectiv autoritățile ucrainene că soldații au ajuns în Ungaria în conformitate cu dreptul și practica internațională."
Ministrul a mai susținut că militarii sunt în Ungaria de bunăvoie, nu sunt controlați și pot părăsi țara dacă vor. El a mai spus că nu toți cei 11 militari sunt cetățeni maghiari dar li s-a acordat statutul de refugiat, scrie ziarul maghiar Index
Avocatul internațional Tamás Lattmann s-a referit la sistemul Convenției de la Geneva în acest caz. După cum a spus el, articolul 12 din a treia convenție de la Geneva semnat în 1949 permite prizonierilor de război să fie „transferați pentru păstrare” pe teritoriul unei țări terțe. Acest lucru este legal doar dacă toate cele trei state au semnat convenția din 1949.
Prizonierul de război rămâne soldat, dar ca prizonier de război cade deja sub autoritatea principală a statului deținător, care în acest caz este Ungaria. În astfel de cazuri, însă, nu este nevoie de acordul propriului stat, adică nu este necesar să cereți voie Ucrainei, a spus avocatul
Aproximativ 150.000 de etnici maghiari trăiesc în regiunea Transcarpatia și aproximativ 400 dintre ei - inclusiv cei 11 în cauză - servesc în armata Kievului.
