Decizia președintelui Donald Trump de a trimite Garda Națională și pușcașii marini în Los Angeles, ca răspuns la protestele violente izbucnite pe 6 iunie împotriva expulzării migranților, a stârnit controverse și dezbateri aprinse. Într-un interviu pentru FigaroVox, avocatul și eseistul Olivier Piton analizează legalitatea și implicațiile politice ale acestei măsuri rare, plasând-o în contextul revoltelor din 2020 și al tensiunilor dintre administrația republicană și bastioanele democrate. De la bătălia juridică la confruntarea politică cu guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, această decizie subliniază un moment critic în peisajul politic american.
LE FIGARO: Printr-un decret din 7 iunie, Donald Trump a ordonat desfășurarea a 2.100 de membri ai Gărzii Naționale din California la Los Angeles, la care s-au adăugat luni încă 2.000 de rezerviști și 700 de pușcași marini. Este această decizie legală? Care sunt precedentele în acest sens?
Olivier Piton: Decizia este legală, dar rară. Legală, deoarece se bazează pe prerogativele prezidențiale stabilite de Constituția SUA. Rară, întrucât, în aproape toate cazurile de până acum, desfășurarea trupelor s-a făcut la cererea guvernatorului statului în cauză. Ultima dată când un președinte a ordonat trimiterea Gărzii Naționale într-un stat fără acordul guvernatorului a fost în 1965, în Alabama, sub Lyndon B. Johnson, în contextul mișcării pentru drepturile civile. A trecut totuși 60 de ani de atunci!
Revoltele din 1992 reprezintă un alt precedent, cu mențiunea că atunci Garda Națională a fost desfășurată fără disensiuni între autoritățile federale și cele locale. După ce un șofer de culoare a fost bătut de patru polițiști albi, revolta a provocat morți, distrugeri masive ale magazinelor, scene de jaf halucinante și un haos teribil. Comunitatea afro-americană din Los Angeles s-a revoltat, spre deosebire de situația actuală, în care nu este implicată. În prezent, mai degrabă albii protestează, ca în 2020, în timp ce migranții ilegali tind să se ascundă.
În 2020, Donald Trump a întârziat prea mult să intervină în Minnesota, al cărui guvernator, Tim Walz (candidat democrat la vicepreședinție în 2024), nu a cerut președintelui să trimită Garda Națională. Trump însuși a explicat recent pe rețeaua sa Truth Social acest lucru. El știe cât de mult l-a costat electoral această întârziere în alegerile din noiembrie 2020: revoltele au durat săptămâni, iar imaginea sa de „om al ordinii” a avut de suferit. Învățând din experiența primului mandat, de această dată nu a ezitat să acționeze ferm, trimițând armata de la bun început. El justifică această rapiditate prin necesitatea de a preveni orice escaladare.
- O lege din 1878, Posse Comitatus Act, interzice intervenția armatei în probleme interne care țin de poliție. Totuși, există o excepție anterioară, Insurrection Act din 1807, care permite președintelui să desfășoare trupe pentru a pune capăt tulburărilor publice grave. Deși Trump nu a invocat această lege, el nu exclude nimic. Se profilează o bătălie juridică între administrația republicană și bastioanele democrate?
Aceste două legi sunt, într-adevăr, destul de contradictorii. Insurrection Act din 1807 ar putea fi utilizat teoretic în situația actuală. Însă, dacă analizăm imaginile, observăm că doar poliția locală și agenții ICE (Immigration and Customs Enforcement, poliția federală pentru imigrație) intră în contact cu manifestanții. Deocamdată, nu există confruntări de natură militară între manifestanți și Garda Națională sau, cu atât mai puțin, între manifestanți și membrii Corpului de Pușcași Marini.
Pentru moment, Donald Trump respectă cu strictețe spiritul legii din 1878, deoarece nu implică forțele armate într-o operațiune de poliție sau de menținere a ordinii, fie că vorbim despre armata de rezervă (Garda Națională) sau despre militarii activi (pușcașii marini). Garda Națională, cu vehiculele sale semi-blindate, rămâne poziționată în mod disciplinat. Prezența sa are rolul de a impresiona, nu de a interveni.
„Orașele sanctuar”, conduse de democrați, refuză să urmărească penal persoanele aflate în situație ilegală și revendică dreptul de a împiedica orice colaborare sau comunicare între poliția locală și poliția pentru imigrație, faimoasa ICE.
Cât despre pușcașii marini, misiunea lor este și mai clară: protejează clădirile oficiale. Astfel, în prezent, nu există o încălcare a legii din 1878. Totuși, ce s-ar întâmpla dacă manifestanții ar intra în contact direct cu Garda Națională sau cu pușcașii marini? Cum ar reacționa militarii? Este preferabil ca acest scenariu să nu se materializeze, pentru a evita o escaladare imprevizibilă. Pentru moment, să nu uităm, ciocnirile sunt limitate la câteva străzi din centrul orașului Los Angeles, unde primarul a impus o interdicție de circulație pe timp de noapte marți, 10 iunie.
- LE FIGARO: Dincolo de confruntarea juridică, ce se întâmplă cu bătălia politică dintre președintele Statelor Unite și guvernatorul democrat al Californiei?
Olivier Piton: Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, nu își ascunde intenția de a candida pentru nominalizarea democrată la viitoarele alegeri prezidențiale. El folosește cu abilitate rezistența față de Donald Trump ca pe o pârghie pentru a se poziționa drept un simbol al cauzelor dragi taberei sale. Când președintele republican glumește despre ideea de a-l aresta, Newsom răspunde: „Haide, arestează-mă”, adăugând pe X, marți, că s-a făcut „un pas incontestabil către autoritarism”.
Donald Trump se concentrează mai puțin pe Gavin Newsom și mai mult pe California, pe care o portretizează drept un simbol al tuturor relelor pentru electoratul MAGA. Vremurile în care republicanii câștigau în acest stat par îndepărtate. Trecerea definitivă în tabăra stângii pare ireversibilă. Atât Donald Trump, cât și Gavin Newsom au interes să prelungească acest duel: primul folosește California ca un contraexemplu pentru a-și promova agenda pe tema imigrației, în timp ce al doilea câștigă vizibilitate.
- LE FIGARO: Ce înseamnă o „oraș-sanctuar” în Statele Unite? De unde vine această noțiune și ce implică?
Olivier Piton: Este vorba despre un regim oarecum vag, instituit de primării democrate în timpul primului mandat al lui Donald Trump, apoi extins masiv sub Joe Biden, practică ce continuă și astăzi. Los Angeles este unul dintre aceste orașe. Aceste primării consideră că este inacceptabil să urmărească penal persoane aflate în situație ilegală pe teritoriul american, atâta timp cât acestea nu au comis alte infracțiuni – deși trecerea ilegală a frontierei este, în sine, o infracțiune, dar să trecem peste acest aspect. De aici și termenul „sanctuar”. Aceste primării refuză, de asemenea, să transmită autorităților informații precum înscrierea copiilor la școală, date bancare sau fiscale – informații care, coroborate, ar putea indica dacă o persoană este sau nu în situație legală. Aceste municipalități se angajează să blocheze orice colaborare sau comunicare între poliția locală și poliția federală anti-imigrație, cunoscută sub numele de ICE (Immigration and Customs Enforcement).
- LE FIGARO: Manifestațiile din Los Angeles se extind în alte orașe din California și chiar în Texas. Există riscul unei escaladări?
Olivier Piton: Trebuie să fim prudenți, deoarece acest tip de revolte sunt greu de anticipat. Sunt programate manifestații și la New York. Mișcarea se poate stinge, dar se poate și amplifica, susținută de un grup de studenți tineri, tradițional sensibili la problema migranților și deciși să agraveze situația. În 2020, după moartea lui George Floyd, revoltele urbane din New York, Minneapolis, Portland și alte orașe nu au fost provocate de migranți, ci de o fracțiune a extremei stângi. Aceasta ar putea încerca să exploateze episodul din Los Angeles pentru a ieși în stradă.
