În timp ce Zelensky cere trimiterea a 200.000 de soldați occidentali, țările cele mai implicate în sprijinirea Kievului mizează în schimb pe desfășurarea a trei divizii, sau mai mult de 50.000 de oameni, care ar urma să fie plasați în spatele frontului, scrie Le Figaro
Cifra a fost lansată. În timp ce noul președinte american Donald Trump a amenințat Rusia cu noi sancțiuni economice dacă nu găsește un acord „acum” cu Ucraina, Volodymyr Zelensky și-a exprimat nevoia de a-și asigura țara atunci când conflictul se va încheia. Miercuri, el a estimat volumul forțelor occidentale care ar trebui desfășurate, potrivit acestuia, pentru a-l descuraja pe Vladimir Putin de la reluarea ostilităților după o posibilă încetare a focului. „200.000 este un minim. Altfel, e nimic”, a spus el în timpul unui interviu difuzat în marginea summitului economic de la Davos. Șeful statului ucrainean și-a completat apoi declarația precizând că această forță nu ar fi posibilă fără sprijinul american și că formatul ei depinde și de mărimea armatei ucrainene. „Discuțiile” cu partenerii internaționali sunt „abia la început”, a adăugat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, joi.
Declarațiile premature ale lui Zelensky sunt apreciate mixt de europeni, care știu că opiniile lor publice sunt sensibile și care sunt îngrijorate de riscul de a scăpa lucrurile de sub control.
Pe front, armata ucraineană se află sub presiunea constantă a forțelor ruse care câstiga teren în fiecare zi. Ucraina rezistă în ciuda tuturor lucrurilor. Dar Occidentul și-a pierdut orice speranță de a o vedea recăpătând controlul, deși a primit câteva avioane F16 și autorizația de a lovi teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune. „Singurul lucru care ar schimba cu adevărat raportul de putere ar fi implicarea militară a NATO, ceea ce nu este posibil”, observă o sursă militară franceză.
Alianța, chiar dacă organizează sprijinul Ucrainei din spate, se ține departe de conflict. Ideea aderării Ucrainei la NATO a dispărut și odată cu alegerea lui Donald Trump. Dar occidentalii, și în primul rând europenii, vor trebui să-și asume responsabilitățile pentru a oferi garanții de securitate. Donald Trump intenționează să-i oblige să-și asume apărarea continentului.
Rupe un tabu
Șeful statului Emmanuel Macron a fost primul care a încălcat un tabu anul trecut, luând în considerare public ipoteza. În cuvintele sale, era vorba de a asigura instruire sau de a securiza frontierele externe. Câteva țări, cum ar fi țările baltice, și-au făcut cunoscută de atunci disponibilitatea. Alții, precum Germania, și-au exprimat rezervele chiar dacă ministrul Apărării Boris Pistorius a asigurat recent că Bundeswehr va juca un rol. Nu a precizat care... Polonezii sunt ezitanți. Armata lor nu are experiență cu focul. Istoria complexă cu Ucraina face o desfășurare pe teritoriul său sensibilă din punct de vedere politic. Franța și cea Marea Britanie reprezintă singurele două armate capabile militar să-și asume o astfel de misiune. Dar mijloacele lor sunt limitate. Armata franceză și-a propus obiectivul de a putea proiecta o divizie de 20.000 de soldați în funcțiune în 2027.
În Europa, nimeni nu-și imaginează că poate disloca 200.000 de soldați așa cum cere Volodymyr Zelensky, din cauza lipsei de trupe suficiente în armatele naționale. Estimarea nu este, totuși, venita de nicaieri. „Câte trupe americane au fost dislocate în Coreea pentru a asigura prima linie? 30.000 pentru 250 de kilometri de fațadă. Cel al Ucrainei face o mie... ar fi nevoie de cel puțin 150.000 de soldați”, continuă sursa militară.
Ipoteze mai modeste
Ipotezele discutate în culise între europeni sunt mai modeste. Mai degrabă, ei raportează trei divizii care ar fi plasate în spatele liniei frontului în apropierea orașelor mari precum Kiev sau Odesa, adică peste 50.000 de soldați. Trupele ar putea fi reunite într-o coaliție ad-hoc a câtorva state europene, în afara mandatului NATO. Pentru Vladimir Putin, este de neconceput să vadă pe aliați întărindu-și controlul în vreme ce el a început războiul denunțând expansionismul NATO. Europenii ar rămâne așadar în linia a doua, lăsând armata ucraineană să dețină pozițiile înghețate. Dar prezența lor ar trebui să fie suficientă pentru a descuraja o reluare a conflictului. În cadrul NATO, aceeași logică „trip wire” a fost aplicată în ultimii ani pe flancul estic: batalioanele dislocate trebuiau să concretizeze solidaritatea militară. Din 2022, Alianța plănuiește să le întărească la nivel de brigadă pentru a putea contracara o eventuală agresiune fără a aștepta întăriri.
Desfășurarea de trupe în Ucraina, însă, promite să fie mult mai complicată pentru europeni decât trimiterea de menținerea păcii în fosta Iugoslavie sau Liban. Pentru a fi credibile, forțele aliate vor trebui „să aibă capacități de comandă, mijloace de apărare aeriană, stocuri de muniție și să organizeze logistică la scară largă pentru a sprijini efortul”, explică un soldat. Până acum, majoritatea acestor capacități militare au fost furnizate în cadrul NATO de armata SUA.
Din punct de vedere politic, sediul european va trebui, de asemenea, să se gândească la riscul escaladării cu Rusia și să se pregătească să gestioneze „provocarile sau incidentele ”, explică un alt ofițer care urmărește îndeaproape conflictul. Fără sprijinul american, europenii vor ezita să se angajeze singuri. Dar Trump a fost adăugat acum la ecuație. Europenii nu-și pot imagina că Statele Unite nu le-ar fi alături în cel mai rău scenariu.
