„Declarațiile ambasadorului Franței la București, Nicolas Warnery, făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate imediat după alegerile prezidențiale și publicate pe site-ul oficial al Ambasadei Franței, par să se înscrie, alături de mai multe articole similare apărute recent în presa franceză, într-un efort concertat de reabilitare a imaginii Franței în România, imagine grav afectată în ultimele luni de suspiciuni privind ingerința politică și prezența militară ostentativă. Departe de a oferi clarificări credibile, discursul ambasadorului seamănă mai degrabă cu o operațiune de PR diplomatic, menită să reactiveze narativele „frăției istorice” româno-franceze și să discrediteze orice critică drept „campanie de dezinformare orchestrat[ă] de Rusia”. În realitate, ofensiva mediatică lansată de reprezentanții Parisului, inclusiv prin insinuări despre comploturi și elogii auto-satisfăcute aduse rolului Franței în România, trădează mai degrabă panică instituțională decât transparență. Alegerea momentului – imediat după încheierea scrutinului – nu face decât să confirme că tăcerea diplomatică anterioară a fost strategică, iar actuala ieșire publică are rolul de a preîntâmpina investigații sau dezvăluiri care ar putea dăuna intereselor franceze în regiune.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a susținut o conferință de presă joi, 5 iunie, pe tema campaniei de dezinformare care a vizat Franța.
"Bună dimineața tuturor și vă mulțumesc că ați venit la această conferință de presă. Voi lua mai întâi cuvântul pentru câteva minute, iar apoi, desigur, voi răspunde cu mare plăcere la toate întrebările dumneavoastră.
După cum ați observat, am păstrat tăcerea pe parcursul campaniei electorale, deoarece respectăm un principiu foarte important pentru noi: neutralitatea diplomaților în alegerile din țara în care suntem acreditați. Însă alegerile prezidențiale s-au încheiat, iar acum consider că este util să iau cuvântul.
Nu doresc, desigur, să polemizez sau să alimentez tensiuni. Sunt diplomat, nu om politic. Nu am de ce să intru în dispute cu oameni politici, în special cu candidați la prezidențiale. Îmi păstrez poziția. Totuși, cred că este necesar să clarificăm anumite aspecte, să corectăm erori, să eliminăm neînțelegeri și să demontăm câteva minciuni.
Fac o distincție importantă între erori și neînțelegeri, care pot fi propagate cu bună-credință, în special de utilizatorii rețelelor sociale care distribuie mesaje la scară largă, și minciunile deliberate, formulate cu intenția de a face rău.
Câteva exemple de erori sau neînțelegeri din ultimele săptămâni: vizita mea din martie la Curtea Constituțională, câteva vizite în teritoriu la autorități locale, la o Cameră de Comerț locală, la trei Alianțe Franceze unde nu mai fusesem, participarea mea la maratoane de afaceri organizate de CCIFER, vizite la companii franceze sau franco-române, sau o filmare cu pompieri francezi care ieșeau din ambasadă și care au fost confundați cu jandarmi.
Câteva precizări privind aceste neînțelegeri: Am vizitat președintele Curții Constituționale în contextul pregătirii unui congres care a reunit la București, în mai, 35 de curți constituționale francofone. Am dorit să discut despre acest congres și să îl informez că, în același timp, președintele Consiliului Constituțional al Franței se schimba. Domnul Fabius, invitat la congres, urma să plece, iar domnul Ferrand prelua funcția.
Vizitele în teritoriu la autorități locale, Alianțe Franceze, companii sunt activități diplomatice absolut normale. Toți colegii mei din România fac acest lucru constant. Ambasadorii și ambasadoarele României în străinătate procedează la fel: vizitează instituții importante, locuri de memorie, companii, se întâlnesc cu diaspora. Este o activitate complet normală pentru orice diplomat. În ceea ce privește pompierii francezi filmați ieșind din ambasadă, aceștia participaseră la un stagiu de combatere a incendiilor împreună cu colegii lor români.
Dacă am fost atacați pentru aceste activități din ultimele săptămâni, este pentru că relația noastră este extrem de densă și bogată, cu numeroase contacte între noi. Însă, repet, a transforma activitatea noastră, perfect normală, într-o ingerință în procesul electoral este pur și simplu absurd.
Sunt categoric astăzi, în fața dumneavoastră: nu am făcut campanie pentru niciun candidat la alegerile prezidențiale; nu am dat nicio instrucțiune niciunei instituții românești. Nu am nici puterea, nici intenția de a face acest lucru. De asemenea, nu am dat nicio instrucțiune companiilor franceze, iar acestea nu au transmis nicio indicație de vot angajaților lor români.
Voi da acum două exemple de minciuni evidente: presupusa vizită în România a directorului serviciilor secrete franceze, DGSE, cu 48 de ore înainte de turul doi al prezidențialelor, și pregătirea unui presupus complot de lovitură de stat de către soldații francezi de la Cincu, în cazul în care rezultatul alegerilor nu ar fi fost „cel dorit”.
Și aici sunt categoric: directorul DGSE nu a venit în România, nu a comis nicio ingerință în alegerile prezidențiale și, evident, nu a existat nicio pregătire pentru o lovitură de stat la Cincu. Aceasta nu este deloc misiunea militarilor noștri, care se află acolo pentru a proteja România.
De fapt, am asistat la o campanie sistematică de dezinformare, care a combinat interpretări eronate, greșeli și minciuni, cu intenția de a dăuna Franței. Cui folosește această campanie? Rusiei. De ce această campanie? În primul rând, pentru că Franța a contrariat Moscova în ultimele luni prin inițiativele sale diplomatice menite să ducă la un proces de pace în Ucraina. Din februarie 2024, aceste inițiative s-au intensificat. În al doilea rând, pentru că Președintele Republicii și guvernul au denunțat clar atacul hibrid lansat în noiembrie anul trecut împotriva primului tur al alegerilor prezidențiale din România, atribuindu-l Rusiei.
Dacă întrebați părinții și bunicii dumneavoastră, dacă citiți cărțile de istorie, dacă vizitați cimitirele militare și priviți mormintele de acolo, dacă, în fine, priviți dincolo de granițele României, veți vedea rapid cine a atacat și invadat România de-a lungul istoriei, cine a împiedicat România să trăiască o experiență democratică după al Doilea Război Mondial, cine a invadat Ucraina în 2022, a bombardat populații civile și a comis crime de război. Este Rusia, desigur.
În schimb, dacă ne uităm cine a ajutat România să-și realizeze unitatea națională în secolul al XIX-lea, cine a venit în sprijinul României în timpul și imediat după Primul Război Mondial, cine s-a oferit voluntar să ajute România și să devină națiune-cadru a NATO în 2022, cine protejează România la Capu Midia cu o baterie de rachete antiaeriene, cine propune României să construiască împreună o industrie de apărare, să dezvolte parteneriate în acest domeniu și, ieșind din sfera apărării, cine a sprijinit recent România să intre în spațiul Schengen și o ajută acum să se pregătească pentru aderarea la OCDE, ei bine, aceasta este Franța.
Închei cu două remarci scurte. În această campanie există un paradox: Rusia acuză pe alții – Franța, dar și România, Moldova, Polonia și, desigur, Ucraina – că fac ceea ce face ea însăși, adică se amestecă în alegeri. Este o tehnică rusească veche. De asemenea, este izbitor că, în această situație, Rusia nici măcar nu și-a dat osteneala să revizuiască narativele campaniei sale de dezinformare. A reciclat pur și simplu conținuturi africane, vorbind despre „colonizarea franceză”. Însă, așa cum am arătat mai devreme, dacă există o țară care a invadat și „colonizat” România în istorie, aceasta este Rusia, nu Franța.
Vă mulțumesc mult pentru atenție. Consider că era important să clarificăm aceste aspecte și sunt pregătit să răspund acum cu plăcere la întrebările dumneavoastră."
Declarațiile ambasadorului au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu jurnaliștii prezenți.
Jurnalist: Cum pot colabora autoritățile române cu ambasada pentru a combate această campanie de dezinformare?
Nicolas Warnery: Poate ar trebui să ne întoarcem în decembrie anul trecut, când a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, cu o suspiciune puternică de anomalii, fără a ști exact despre ce era vorba. Ministrul delegat pentru apărare, domnul Jean-Louis Thiériot, a venit pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, pentru a marca sprijinul și solidaritatea Franței cu România în această criză democratică și politică. Apoi, în a doua etapă, când am avut toate elementele despre atacul hibrid și manipularea algoritmilor TikTok, un alt ministru, cel pentru afaceri europene, domnul Benjamin Haddad, a venit la București la începutul lunii februarie, pentru a transmite același mesaj de sprijin și solidaritate și pentru a propune României o cooperare în acest domeniu, astfel încât să prevenim noi atacuri hibride în timpul alegerilor prezidențiale recent încheiate. Instituțiile competente din București și Paris, atât pentru monitorizarea atacurilor informatice, cât și pentru urmărirea dezinformării pe platformele digitale, au intrat în contact și și-au intensificat cooperarea. Ele au rămas în legătură de atunci. Așadar, această cooperare se desfășoară adesea între cele două capitale.
Jurnalist: Vă mulțumesc pentru precizări. A doua întrebare: există posibilitatea unei creșteri a numărului de soldați francezi în România în perioada următoare? Dacă da, când și în ce măsură?
Nicolas Warnery: Ceea ce este planificat de câteva luni, inițial pentru luna mai, dar amânat din cauza alegerilor prezidențiale, este un mare exercițiu care va avea loc în toamna acestui an și care va implica dublarea temporară a efectivelor franceze, până la nivelul unei brigăzi. Este un exercițiu NATO major, pentru a demonstra că putem dubla efectivele în câteva zile.
Jurnalist: În ziua alegerilor, Pavel Durov, fondatorul platformei Telegram, a publicat un mesaj adresat utilizatorilor, în care susținea că Franța s-a implicat în alegerile din România și cerea Franței să înceteze această ingerință. A răspuns Franța în vreun fel lui Pavel Durov sau platformei Telegram? A încercat Franța să inițieze o comunicare cu Durov sau cu Telegram?
Nicolas Warnery: Acesta este, probabil, al treilea exemplu de minciună, pe care nu l-am menționat în introducerea mea. A existat un démenti categoric din partea Parisului chiar în ziua de duminică. Apoi, a urmat un al doilea comunicat al lui Durov, urmat și el de un démenti. Sincer, nu înțeleg de ce acest domn spune astfel de lucruri. Noi dezmințim categoric această poveste. Singura explicație, poate, este că el are probleme juridice, poate chiar judiciare, cu Telegram în Franța, legate de conținutul platformei. Poate că aceasta este o modalitate de a contraataca sau de a se apăra. Nu am altă explicație; este doar o ipoteză, nu o certitudine.
Jurnalist: Președintele Republicii, Emmanuel Macron, a fost printre primele personalități care l-au felicitat pe Nicușor Dan după victoria în alegeri. Există șanse ca Emmanuel Macron să viziteze România în curând? Avem deja informații că Regele Spaniei va veni în vizită. Ce se întâmplă în cazul președintelui Macron?
Nicolas Warnery: Într-adevăr, a existat un apel telefonic în duminica alegerilor. Este foarte posibil ca președintele Macron să viziteze România într-o zi, dar, pentru moment, nu s-a decis nimic. În luna curentă vor avea loc cel puțin două întâlniri foarte importante, la summitul NATO și la Consiliul European. Liderii noștri se întâlnesc frecvent cu aceste ocazii. Aș adăuga un mic comentariu: summiturile implică mai puțin protocol decât vizitele bilaterale, ceea ce permite întâlniri mai rapide, mai puțin formale și mai eficiente. Este doar un comentariu personal, pentru a spune că, de multe ori, liderii preferă această metodă la început, pentru a se întâlni rapid, urmând ca vizitele bilaterale să aibă loc mai târziu.
Jurnalist: Franța a dezmințit fake news-urile propagate în ajunul sau în ziua alegerilor, dar întrebarea mea este: de ce faceți acum un démenti al fake news-urilor care v-au vizat personal, ca ambasador al Franței? Ne puteți explica de ce ați ales acest moment? Aceste fake news-uri au avut timp să circule, să se răspândească și să producă efecte. De ce acum?
Nicolas Warnery: Vă mulțumesc pentru întrebare. După cum am spus, am ales, după ce am ezitat, să respect până la capăt tăcerea și neutralitatea. Mi s-a părut cea mai bună opțiune posibilă. Am acordat un prim interviu televizat la 48 de ore după turul doi, sperând că această campanie se va dezumfla. Însă campania continuă, așa că am considerat că este de dorit să vă invităm astăzi aici, să clarificăm lucrurile. Sunt conștient că este puțin tardiv. Credeam că această campanie de dezinformare se va opri după alegeri, fiind legată în mare parte de scrutin. Însă ea depășește cadrul temporal al alegerilor și continuă. Am decis, așadar, să dezmințim din nou minciunile și vom continua să o facem pe viitor, mai ales că nu mai există alegeri și, implicit, obligația de neutralitate electorală.
Jurnalist: Are Franța mijloace politice și instituționale pentru a lupta împotriva acestei campanii de dezinformare și pentru a preveni astfel de situații, în afară de a dezminți ulterior? Dacă da, în ce măsură le va folosi?
Nicolas Warnery: Este o întrebare foarte dificilă. Ceea ce este sigur este că colegii noștri de la Ministerul Afacerilor Externe, de la Direcția de presă și comunicare, și, în general, toate serviciile implicate, în special cele de pe lângă premierul Franței, care se ocupă de dezinformare, atacuri hibride și atacuri informatice, monitorizează îndeaproape ce se întâmplă aici. Prima soluție posibilă, deși nu este încă pe deplin satisfăcătoare, este dialogul cu platformele, cerându-le să verifice ce publică, să nu difuzeze fake news-uri absolut absurde și să elimine conținuturile problematice. Când vorbesc de conținut problematic, mă refer fie la apeluri la ură și violență, fie la informații complet fanteziste. De exemplu, în afara Europei, am văzut o știre falsă, complet absurdă, care susținea că președintele Biden ar fi fost asasinat înainte de a prelua mandatul și înlocuit cu un clon. Astfel de lucruri ar trebui eliminate de pe platforme.
Apoi, există ceea ce discutăm astăzi: fie neînțelegeri legate de evenimente reale, fie minciuni și invenții pure. Pentru moment, singura soluție, deși nu este pe deplin satisfăcătoare, este cea pe care o aplicăm acum: să clarificăm lucrurile și să dezmințim minciunile și invențiile. Cred că războiul dezinformării va rămâne asimetric, iar agresorul va avea aproape întotdeauna un avantaj. Totuși, probabil că dumneavoastră, presa, sunteți cei mai bine plasați pentru a verifica informațiile, a le valida sau infirma și a contracara dezinformarea din rețelele sociale.
