Oxfam a cerut acțiuni imediate pentru a aborda o creștere a inegalității globale post-Covid, după ce a dezvăluit că aproape două treimi din noua bogăție acumulată de la începutul pandemiei a ajuns la cei mai bogați 1%. Într-un raport care coincide cu reuniunea anuală a elitei globale de la Forumul Economic Mondial de la Davos, organizația de caritate a spus că cei mai buni au avut în buzunar 26 de miliarde de dolari (21 de miliarde de lire sterline) până la sfârșitul anului 2021. Aceasta a reprezentat 63% din bogăția totală nouă, restul revenind celor 99% din oameni, anunță The Guardian.
Oxfam a declarat pentru prima dată într-un sfert de secol că situația creșterii bogăției extreme a fost însoțită de o creștere a sărăciei extreme și a cerut ca noi taxe să fie percepute pentru cei superbogați. Politicile introduse pentru combaterea impactului economic al Covid 19 – cum ar fi reducerile ratelor dobânzilor și procesul de creare a banilor cunoscut sub numele de relaxare cantitativă – au sporit valoarea proprietăților și acțiunilor, care tind să fie deținute de oameni mai bogați.
Raportul spune că pentru fiecare dolar din noua bogăție globală câștigat de o persoană aflată în ultimii 90% în ultimii doi ani, fiecare miliardar a câștigat aproximativ 1,7 milioane de dolari. În ciuda micilor scăderi din 2022, averea combinată a miliardarilor a crescut cu 2,7 miliarde de dolari pe zi. Câștigurile pandemiei au venit după un deceniu în care atât numărul, cât și bogăția miliardarilor s-au dublat.
Danny Sriskandarajah, directorul executiv al Oxfam GB: „Realitatea economică actuală este un afront la adresa valorilor umane de bază. Sărăcia extremă crește pentru prima dată în ultimii 25 de ani și aproape un miliard de oameni suferă de foame, dar pentru miliardari, fiecare zi este o bunătate. Crizele multiple au împins milioane de oameni la pragul crizei, în timp ce liderii noștri nu reușesc să înțeleagă situația – guvernele trebuie să înceteze să acționeze pentru interesele personale ale câtorva oameni. Cum putem accepta un sistem în care cei mai săraci oameni din multe țări plătesc taxe mult mai mari decât cei superbogați? Guvernele trebuie să introducă acum taxe mai mari pentru cei superbogați.”
Oxfam a spus că concentrările extreme de bogăție au dus la o creștere mai slabă, au corupt politica și mass-media, au corodat democrația și au condus la polarizare politică. Cei superbogați au contribuit cheie la criza climatică, a adăugat organizația de caritate, un miliardar emitând de un milion de ori mai mult carbon decât o persoană obișnuită. De asemenea, au fost de două ori mai probabil să investească în industriile poluante, comparativ cu investitorul mediu.
Raportul a cerut guvernelor să introducă taxe unice imediate asupra averii pentru cei mai bogați 1%, împreună cu taxe excepționale pentru a restrânge profitul în timpul crizei globale a costului vieții. Ulterior, ar trebui să existe o creștere permanentă a impozitelor pentru bogați, cu cote mai mari pentru multimilionari și miliardari.
În sprijinul apelului său pentru redistribuirea bogăției, Oxfam a spus: Companiile din sectorul alimentar și energetic și-au dublat profiturile în 2022, plătind 257 de miliarde de dolari acționarilor bogați într-un moment în care peste 800 de milioane de oameni sufereau de foame. Doar 4 cenți din fiecare dolar din veniturile fiscale au provenit din impozitele pe avere și jumătate din miliardarii lumii trăiau în țări fără impozit de moștenire pe banii pe care îi dăruiesc copiilor lor. O taxă de până la 5% pe multimilionarii și miliardarii lumii ar putea strânge 1,7 miliarde de dolari pe an, suficient pentru a scoate 2 miliarde de oameni din sărăcie și pentru a finanța un plan global pentru a pune capăt foametei.
Într-o prefață la raport, ministrul de finanțe al Columbiei, José Antonio Ocampo, a declarat: „Impozitarea celor mai bogați nu mai este o opțiune – este o necesitate. Inegalitatea globală a explodat și nu există o modalitate mai bună de a combate inegalitatea decât prin redistribuirea bogăției. Echitatea se află în centrul reformelor fiscale din Columbia. Concret, aceasta înseamnă un nou impozit pe avere, impozite mai mari pentru cei cu venituri mari și marile corporații care obțin profituri extraordinare pe piețele internaționale și eliminarea stimulentelor fiscale care există fără o justificare socială sau de mediu clară. Implementăm, de asemenea, taxe pentru serviciile digitale și adoptăm o rată minimă de impozitare a companiilor, bazându-ne pe acordul fiscal internațional.”
