Un raport intern al Ministerului german de Externe, citat de Süddeutsche Zeitung, relevă faptul că Uniunea Europeană și Statele Unite nu mai cooperează eficient în aplicarea și monitorizarea sancțiunilor. Potrivit oficialilor europeni, coordonarea transatlantică a suferit un „colaps complet”, iar acest recul riscă să submineze întregul regim global de sancțiuni și să ofere Kremlinului oportunități comerciale și militare prin parteneri precum China, India sau Turcia
Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite în combaterea ocolirii sancțiunilor impuse Rusiei a eșuat, potrivit unui raport intern al Ministerului german de Externe, citat de cotidianul Süddeutsche Zeitung. David O’Sullivan, responsabilul UE pentru regimul de sancțiuni, vorbește despre un „colaps complet” al coordonării transatlantice, cu un recul semnificativ și în cadrul G7.
Chiar și cooperarea în cadrul G7 „și-a pierdut din avânt”, se arată în raport. În aceste condiții, este neclar cum ar mai putea europenii și americanii să ajungă la un acord asupra unui nou pachet de sancțiuni. Mai ales că unii experți cred că Trump dorește să reia cât mai curând relațiile comerciale cu Rusia.
Măcar restricțiile comerciale par să aibă efecte
Eurodeputatul ecologist Sergey Lagodinsky avertizează asupra consecințelor în planul securității dacă nivelul de coordonare transatlantică continuă să scadă: „Problema este că SUA au fost, de facto, motorul regimului de sancțiuni”, a declarat el pentru Süddeutsche Zeitung. Dacă administrația Trump va căuta o normalizare a relațiilor cu Rusia, „acesta va fi sfârșitul regimului global de sancțiuni”, avertizează el.
Singura rază de speranță a reuniunii de la Bruxelles: restricțiile comerciale par, totuși, să aibă efect. Atât O’Sullivan, cât și Daniel Markić, directorul Unității de coordonare a serviciilor de informații ale UE, au subliniat – potrivit raportului – că sancțiunile afectează semnificativ economia Rusiei. De asemenea, UE a înregistrat unele succese în oprirea exporturilor de bunuri cu dublă utilizare militară prin state terțe precum Armenia, Serbia, Uzbekistan și India. Probleme persistă însă în privința livrărilor prin Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Turcia. Principalul punct de tranzit pentru ocolirea sancțiunilor rămâne China și Hong Kong. Potrivit raportului confidențial, O’Sullivan s-a plâns în cadrul reuniunii de la Bruxelles că Republica Populară Chineză este „responsabilă pentru aproximativ 80% din tentativele de ocolire”, dar continuă să nege acest lucru. În plus, și companii din UE profită de pe urma afacerilor ilegale cu Rusia, ceea ce slăbește semnificativ poziția Comisiei Europene în discuțiile cu statele terțe.
Europenii nu sunt singuri în evaluarea lor privind rolul netransparent al Chinei în războiul din Ucraina. Și directorul serviciului ucrainean de informații externe, Oleh Ivashcenko, a declarat luni că China continuă să furnizeze industriei rusești de armament bunuri esențiale. „Există informații că China livrează utilaje, produse chimice speciale, praf de pușcă și componente unor întreprinderi din industria de apărare rusă”, a afirmat Ivashcenko. Serviciul său a identificat 20 de fabrici rusești implicate.
Încă din decembrie 2024, Bruxellesul a sancționat șapte companii și persoane fizice din China, suspectate că sprijină economia de război a Rusiei. Până în prezent, UE nu a prezentat date concrete privind amploarea sau rutele de ocolire. Ambasada Chinei nu a răspuns solicitărilor de clarificare până la închiderea ediției.
În lupta împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, O’Sullivan a raportat primele succese în cadrul reuniunii. Mai multe state în care sunt înregistrate petroliere și nave comerciale care aparțin de facto Rusiei au retras, la inițiativa UE, dreptul acestora de a arbora pavilionul respectiv. Totuși, responsabilul cu sancțiunile a cerut statelor membre ale UE „o acțiune fermă împotriva întregii flote fantomă”. Potrivit raportului, el a sugerat inclusiv analizarea unor măsuri împotriva porturilor frecventate de aceste nave, cum ar fi cele din Turcia, India și Malaysia.
Următoarele măsuri de sancționare ale UE, se arată în documentul Ministerului german de Externe, vor viza, cel mai probabil, sectorul energetic și bancar al Rusiei. Singura țară care se opune și refuză din nou „orice compromis” este Ungaria. După experiențele din ultimele săptămâni, este incert dacă administrația americană va participa sau nu la aceste măsuri.
