În contextul geopolitic actual, securitatea în regiunea Mării Negre a devenit o prioritate atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Franța, care joacă un rol activ în combaterea influenței ruse în România și Moldova. Pe 3 aprilie, la Limoges, Institutul de Pregătire pentru Administrația Generală (IPAG) organizează o conferință dedicată diplomației franceze în fața crizelor internaționale, cu un accent special pe Marea Neagră. Evenimentul, susținut de ambasadorul Michaël Roux, va analiza strategiile diplomatice ale Franței, impactul extinderii Uniunii Europene și implicațiile securitare pentru statele din regiune, inclusiv România, scrie LePopulaire
O regiune de importanță crescândă
Din perspectiva Franței, regiunea Mării Negre părea odinioară îndepărtată. Totuși, extinderea Uniunii Europene și războiul din Ucraina au transformat-o într-un punct strategic de interes.
Care este istoria acestei regiuni?
„Deși era percepută ca fiind îndepărtată, regiunea Mării Negre are o istorie bogată și legături profunde cu cultura europeană. Grecii au fondat aici orașe, iar Bizanțul, devenit Constantinopol și apoi Istanbul, a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit până în 1453.
Mai recent, începând cu sfârșitul anilor '90, popoarele din regiune au manifestat o puternică dorință de apropiere și integrare în Uniunea Europeană. Aceasta din urmă a devenit riverană Mării Negre prin aderarea Bulgariei și României în 2007. Războiul din 2022 a creat o nouă dinamică a extinderii UE, iar negocierile de aderare sunt acum în desfășurare cu Moldova și Ucraina. Aceste schimbări ar putea transforma geopolitica Mării Negre.”
Care sunt principalele provocări?
„Principalele provocări sunt cele de securitate: în primul rând, este vorba despre securitatea europeană, deoarece în Marea Neagră a apărut neoimperialismul rus al secolului XXI. Acesta s-a manifestat încă din 2008, odată cu războiul din Georgia, apoi cu anexarea Crimeii în 2014, cu provocarea războiului civil din Donbas, și în cele din urmă cu atacul de mare amploare din 2022, care este primul mare război din Europa de după 1945.
Se poate observa că, de-a lungul tuturor acestor ani, s-au făcut eforturi diplomatice pentru a încerca să readucă pacea și stabilitatea. Franța a jucat de fiecare dată un rol de prim-plan: președintele Sarkozy în 2008, în Georgia; președintele Hollande împreună cu doamna Merkel în 2014.
Trebuie să constatăm că toate aceste eforturi au fost folosite pentru a pregăti, aproximativ la fiecare șapte ani, noi încălcări, mereu mai mari, ale dreptului internațional. Este vorba și despre securitatea internațională. Acest război ruso-ucrainean, care de fapt a început în 2014, a fost dus în contradicție cu marile principii ale Națiunilor Unite, dintre care un principiu fundamental este respectarea suveranității și integrității teritoriale a altor țări, în special a țărilor vecine.
Dacă permitem ca această cutie a Pandorei să se deschidă, consecințele sunt incalculabile și întreaga pace și securitate colectivă, moștenite din 1945, sunt puse sub semnul întrebării."
Suntem amenințați din punct de vedere militar, energetic sau alimentar?
"Securitatea militară este o problemă, deoarece Rusia continuă să-și mărească armata. Și nu are nicio intenție de a se opri în Crimeea și Donbas. Ambițiile declarate merg mult mai departe, până în Moldova.
Există, de asemenea, probleme legate de securitatea alimentară pentru multe țări. S-a constatat în 2022 că 25% din exporturile mondiale de grâu treceau prin Bosfor. Situația alimentară a fost critică pentru 18 țări care depindeau în mare parte de Ucraina sau Rusia pentru grâul lor. De atunci, lucrurile au fost remediate.
Există, de asemenea, probleme legate de securitatea energetică, deoarece, prin Marea Neagră, se pune problema accesului la bazinul Caspic și la resursele energetice din Asia Centrală. În sfârșit, există probleme legate de transportul mărfurilor, deoarece Marea Neagră se află pe traseul „coridorului median” care leagă Asia de Europa. Franța poate fi mai puțin afectată decât alte state membre, dar Uniunea Europeană este preocupată, deci și noi suntem.
Acest conflict dintre Ucraina și Rusia riscă să dureze. Care este rolul diplomației franceze? Unde se află negocierile pentru pace?
"Toată lumea vrea pacea. Este evident. Ucrainenii mai mult decât oricine altcineva. Ei sunt cei care au fost agresați și atacați, este pe țara lor unde are loc marea parte a acestui război. Dar nu vrem orice fel de pace. Este nevoie de o pace justă și durabilă, care să nu fie nici o capitulare, nici un colaps al Ucrainei.
Diplomația franceză joacă un rol de prim-plan pentru a readuce Ucraina și europenii în joc, după secvența diplomatică intensă care s-a deschis, începând din februarie, după primul apel telefonic între președintele rus și președintele american.
Diplomația franceză s-a mobilizat puternic și pentru definirea unei păci durabile. Ideea unei încetări a focului s-a impus, chiar dacă încă nu este respectată. Este căutată în prezent de diplomați. Discuțiile continuă în acest moment, lucrurile progresează."
Poate fi stabilită o dată limită?
"Este greu de spus. Totul depinde de pozițiile negociatorilor și de voința celor două părți de a ajunge la un echilibru. Există multă intransigență și pozițiile sunt foarte îndepărtate. Nimeni nu este în măsură să anunțe un calendar."
În paralel, alegerea lui Donald Trump a zdruncinat lucrurile?
"Este o schimbare radicală. Statele Unite și-au schimbat poziția și au susținut mai puțin Ucraina pentru o perioadă. Lasă să planeze un dubiu asupra viitorului. Dar vrem să credem că Statele Unite sunt de partea noastră. În același timp, trebuie să ne pregătim, în cazul în care nu este așa, căutând mai multă autonomie europeană. Această căutare a autonomiei se face în cadrul NATO, păstrând ceea ce se poate din relația transatlantică."
Poate fi rezumată strategia Franței în Marea Neagră?
"Primul obiectiv este de a se opune expansiunii ruse în Marea Neagră, deoarece se apropie de noi și amenință Europa. Pentru aceasta, ajutăm Ucraina și partenerii noștri din NATO. În prezent, primul detașament militar francez în străinătate se află în România.
Este vorba și de luptă împotriva atacurilor hibride și a ingerințelor electorale ruse în regiune, în special în Moldova și România.
Punctele acestei strategii vizează pregătirea momentului în care vom trece de la o relație de confruntare la o logică de cooperare în Marea Neagră: însoțirea extinderilor în curs, dialogul cu Turcia, consolidarea relațiilor economice (în special pe problemele de tranziție energetică și conectivitate), contribuția la coeziunea regională, grație rețelei noastre educaționale și culturale (care nu trebuie subestimată: contribuțiile la educație, știință, dezbatere sunt esențiale)."
**Aceasta este a treia conferință organizată de IPAG pe tema „Diplomația franceză în fața crizelor actuale: exemplul Mării Negre”. Evenimentul va avea loc joi, 3 aprilie, la ora 17:30, la prefectura din Limoges.
