În timp ce visează doar să adere la UE, promisă de aproape douăzeci de ani, albanezii, sârbii și muntenegrenii se îndoiesc că noua structură, din care Rusia este exclusă, va răspunde așteptărilor lor, scrie Le Figaro.
CPE, această Comunitate Politică Europeană lansată pe 6 octombrie la Praga, va accelera integrarea națiunilor din Balcanii de Vest sau va fi o sală de așteptare pentru o regiune obosită să aștepte aderarea UE în timp ce este curtată de China, Rusia si Turcia? Dacă Emmanuel Macron a asigurat în „ jurământul de la Strasbourg ” la Parlamentul European, pe 9 mai 2022, că „ pentru Balcanii de Vest, calea a fost deja trasată ” - cea a aderării - problemele încă persistă în aceste țări.
Neliniștea de a rămâne în pragul UE cel puțin încă un deceniu este de înțeles având în vedere că orizontul european a fost oferit regiunii în urmă cu aproape douăzeci de ani, în timpul Consiliului European de la Salonic din 21 iunie 2003. „ Pentru opinia Balcanică, CPE nu este un proiect clar. Albania l-a salutat, la fel ca și Muntenegru, considerând-l ca pe o platformă pentru discutarea unei game de subiecte, în timp ce în Kosovo a fost cu greu menționată, doar pentru a sublinia participarea sa” , subliniază Agon Maliqi, analist politic cu sediul la Tirana.
„În Bosnia și Herțegovina, inerția și diviziunile sunt de așa natură încât scepticismul predomină adaugă un diplomat occidental în post la Saraievo. Pe partea Macedoniei de Nord, prim-ministrul Dimitar Kovacevski salută inițiativa CPE, dar insistă că „ nu ar trebui și nu trebuie să înlocuiască calitatea de membru deplin la UE ”.
Joc de echilibru
În ceea ce privește Serbia, președintele acesteia, Aleksandar Vucic, a afirmat că va fi „ poate cea mai importantă și mai interesantă zi din ultimii zece ani, pentru că vom ști care va fi arhitectura Europei și cine așteaptă Serbia."
Singura țară europeană care nu s-a aliniat la regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, cu care a fost semnat un plan de consultare cu ministerele de externe pentru următorii doi ani, Belgradul știe bine că echilibrul său va fi greu de menținut. Raportul preliminar al Parlamentului European privind strategia de extindere a UE, care urmează să fie discutat pe 13 octombrie, condiționează continuarea negocierilor de aderare și deschiderea de noi capitole de adoptare de sancțiuni împotriva Rusiei și alinierea deplină politica externă și de securitate a UE.
„Mi-e mai frică ca niciodată, ne așteaptă o perioadă și mai grea decât cea a anilor ’90”, a relativizat însă președintele din Belgrad, care speră să-și salveze încă o dată miza electorală jucând pe frica de ziua de mâine. Populația sârbă din ce în ce mai eurosceptică (45% susțin aderarea la UE în 2022, comparativ cu 55% în 2016, potrivit Institutului pentru Afaceri Europene (IEP).
