Lansarea va avea loc vineri, 11 august. Aterizatorul Luna-25 va ateriza lângă Polul Sud al Lunii, scrie Le Figaro.
Rusia va lansa vineri prima sa navă spațială pe Lună din 1976, a anunțat luni (7 august) agenția spațială rusă Roscosmos, care se straduieste de zeci de ani să-și dezvolte propriile proiecte.
Lansarea aterizatorului Luna-25 va avea loc „pe 11 august la 02:10:57 ora Moscovei”, a spus Roscosmos într-un comunicat, în timp ce puterile mondiale, precum Statele Unite și China, cresc misiunile pentru aterizările pe Lună.
Zbor de patru până la cinci zile
Roscosmos a indicat că un lansator Soyuz a fost „asamblat” la cosmodromul Vostotchny din Orientul Îndepărtat pentru lansarea lui Luna-25, care va trebui să aterizeze lângă polul sud al Lunii, „pe teren dificil”. Zborul este de așteptat să dureze între „patru zile și jumătate și cinci zile și jumătate”, potrivit datelor publicate de Roscosmos și citate de agenția oficială de presă Tass.
Odată ajunsă pe Lună, Luna-25, care cântărește aproape 800 de kilograme, va avea misiunea timp de cel puțin un an de a „eșantiona și analiza solul și de a efectua cercetări științifice pe termen lung”, a declarat agenția spațială rusă în presa oficială. Această lansare este prima misiune a noului program lunar al Rusiei și vine într-un moment în care Moscova dorește în special să-și consolideze cooperarea spațială cu Beijingul, în plină tensiune cu puterile spațiale occidentale din cauza Ucrainei.
Ultima misiune în 1976
După lansarea ofensivei militare ruse în Ucraina de către Vladimir Putin, Agenția Spațială Europeană (ESA) a declarat că nu va mai coopera cu Rusia la lansarea Luna-25 și nici la viitoarele misiuni 26 și 27. În ciuda retragerii, Moscova a spus că își va continua proiectele lunare și va înlocui echipamentele ESA cu echipamente științifice fabricate în Rusia. Ultima misiune lunară a URSS a fost cea a sondei spațiale Luna-24, în 1976.
De la căderea URSS, Moscova s-a străduit să inoveze în domeniul explorării spațiale, iar programele sale se confruntă acum cu concurența nu doar din partea actorilor de stat, ci și din partea inițiativelor private, precum Space X, al miliardarului Elon Musk.
