În România, extrema dreaptă câștigă teren pentru prezidențiale într-un climat de amenințări, scrie corespondentul Ouest France la Bucuresti
În ciuda excluderii lui Călin Georgescu din cursa pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în mai, resurgența extremei drepte continuă să îngrijoreze în România.
Curtea Constituțională a României a confirmat, pe 11 martie, excluderea lui Călin Georgescu din cursa prezidențială din luna mai. Acesta câștigase primul tur pe 24 noiembrie – ulterior anulat, deoarece candidatura sa era marcată de nereguli și suspiciuni de ingerință rusă masivă pe rețelele sociale. O adevărată erezie pentru o parte a populației, care denunță „furtul alegerilor”.
„Rețeta Georgescu s-a hrănit din exasperarea față de clasa politică, din manipulare și propagandă foarte bine orchestrată, care denunța așa-zisul stat profund”, analizează Laura Ștefan, de la centrul de analiză politică român Expert Forum. De asemenea, el a știut să profite de un teren fertil care mitifică mișcarea ultranaționalistă fascistă românească, cunoscută sub numele de Legiunea. Aceasta din urmă s-a aliat cu armata nazistă în 1940-41, în perioada în care a condus o parte a țării.
Minoritățile amenințate
Răzvan Martin, de la ONG-ul românesc pentru libertatea de exprimare Active Watch, remarcă „similitudini puternice cu discursul nazist din anii 1930. Cei considerați pro-George Soros – referire la mișcările progresiste finanțate de miliardarul american – sunt prezentați ca fiind toți evrei și comuniști. Sunt tratați drept gândaci, șobolani și amenințați cu exterminarea”, spune îngrijorat Răzvan.
O situație care înspăimântă minoritățile sexuale și etnice. Anda Constantin, care lucrează la Aresel, o organizație ce apără drepturile romilor, mărturisește: „Nepoata mea a fost amenințată cu moartea și terorizată pe rețelele sociale pentru că și-a exprimat opinia despre situația politică. Bărbați înarmați, îmbrăcați în uniforme militare cu însemne legionare, s-au filmat atacând tineri romi și i-au trimis videoclipurile, spunându-i: «Uite ce te așteaptă, știm unde locuiești».”
Anda a descoperit că „aceste grupări sunt organizate după modelul unor organizații paramilitare”. Deși o anchetă este în curs cu privire la nepoata sa, justiția întâmpină dificultăți în a acționa: au existat foarte puține condamnări pentru incitare la violență sau promovarea ideilor fasciste. Anda face o paralelă cu dramatica deportare a romilor sub regimul legionar. Astfel, își pune problema părăsirii țării.
Apeluri la violență împotriva autorităților
Nicu Dumitru, vicepreședintele organizației Aresel, deplânge „străzile care poartă numele liderilor legionari, monumentele care comemorează această perioadă”. Plăcile cu numele dictatorului Ion Antonescu au reapărut după căderea regimului sovietic, în 1989. Deși interzise printr-o lege din 2002, unele încă mai există. „Ideile lor nocive au fost mereu prezente latent, ca un monstru care așteaptă să iasă la lumină”, explică el.
O oportunitate pentru George Simion, liderul celui mai mare partid de extremă dreaptă, AUR, care tocmai și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. „A așteptat momentul potrivit, știind foarte bine că autoritățile nu îi vor permite lui Călin Georgescu să candideze”, explică Sergiu Miscoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Acum principalul candidat al extremei drepte, George Simion preia ștafeta: el i-a invitat pe susținătorii lui Georgescu, care protestau în stradă, să „atace membrii biroului electoral”.
