„Opriți stăpânul Iadului”: de câteva săptămâni, puterea rusă încearcă să dea o dimensiune religioasă și sacră ofensivei sale împotriva Ucrainei. Dar această retorică nu face unanimitate nici măcar în cadrul Bisericii Ortodoxe, scrie RTLInfo
Semn al importanței pentru Kremlin a dimensiunii spirituale pe care încearcă să o insufle în intervenția sa militară, Vladimir Putin a afirmat, în timpul urărilor sale de Anul Nou, că „corectitudinea morală” a fost de partea Moscovei. Această afirmație ilustrează voința autorităților de a depăși îndoielile unei părți a populației dezechilibrate de intrarea trupelor ruse într-o țară în care majoritatea credincioșilor sunt, ca și în Rusia, creștini ortodocși.
Pe măsură ce Moscova a suferit mai multe eșecuri militare, retorica religioasă a câștigat un avânt din ce în ce mai mare, înalți oficiali și mass-media de stat prezentând intervenția în Ucraina ca un „război sfânt” împotriva unui Occident portretizat ca decadent...
La începutul lunii noiembrie, fostul președinte Dmitri Medvedev, în prezent numărul doi în puternicul Consiliu de Securitate al Rusiei, a afirmat astfel că „obiectivul sacru” al ofensivei era „oprirea stăpânului Iadului”.
„Ne luptăm cu cei care ne urăsc, care ne interzic limba, valorile și chiar credința noastră”, a spus Medvedev, pentru care dușmanii Rusiei sunt „naziștii” ucraineni și „câinii” Occidentului.
Preoți militari
Dincolo de discursuri, amestecul religiei și a militarilor se manifestă și prin trimiterea pe front a zeci de preoți pentru a sprijini soldații.
Preotul militar Sviatoslav Ciurkanov explică pentru AFP că aceste misiuni au ca scop protejarea soldaților să nu „își piardă sufletul (...), chiar dacă situația îi împinge la asta”. Un preot trebuie să pună „rădăcini în sufletul militarilor ca prizonierii să nu fie torturați (...) Nu trebuie să jefuim, să nu facem rău civililor”, continuă el.
Clericul nu are nicio îndoială cu privire la meritele acestui atac asupra Ucrainei, care, potrivit lui, constă în apărarea „valorilor tradiționale” de către Kremlin și Biserica Ortodoxă Rusă. „În Ucraina, chiar și în condiții de război, se organizează „orgii gay” pentru a arăta aderarea la valorile occidentale”, spune preotul, repetând discursul puterii ruse despre Occidentul „decadent”.
Semn al importanței acestor clerici în conflict, Putin a acordat în noiembrie titlul de „Erou al Federației Ruse”, cea mai înaltă distincție a țării, unui preot ortodox ucis în zona de luptă, Mihail Vasiliev.
Patriarhul Kirill susține deschis războiul
Puternicul șef al Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva militară, spunând că ar trebui să se acorde sprijin „fraților” pro-ruși din estul Ucrainei care au „respins” valorile occidentale. În timpul unei predici la sfârșitul lunii septembrie, el a susținut că cei uciși în timp ce își îndeplineau „datoria militară” au făcut o „jertfă care le spală toate păcatele ”.
Pentru Nikita Astakhov, director artistic al teatrului „spiritual” ortodox rus „Glas” („Vocea”), care pune în scenă piese care tratează probleme religioase, „Rusia s-a ridicat întotdeauna împotriva răului”. „Rusia nu va fi niciodată învinsă atâta timp cât mai mult de jumătate din populația rusă este ortodoxă”, a spus el pentru AFP.
Critici împotriva acestei propagande
Dar această implicare a Bisericii în conflict și retorica din ce în ce mai religioasă care îl înconjoară nu sunt unanime în Rusia.
„Această retorică a „războiului sfânt” vine direct din Evul Mediu”, a spus Andrei Kordotskine, un preot al Bisericii Ortodoxe Ruse la Madrid, într-un interviu acordat AFP. „Tocmai acest termen a fost folosit de Papa Urban al II-lea când a binecuvântat cruciada (lansată în 1096), promițând cruciaților că păcatele lor vor fi iertate”, explică el. „Dar este imposibil să ne întoarcem în trecut. (...) Un război, care este o formă de crimă, nu poate avea nici un sens spiritual”, adaugă el.
Dacă Patriarhia Moscovei arată un sprijin sincer pentru intervenția militară, aceasta a făcut furori în lumea ortodoxă, cu o luptă acerbă între Bisericile Ortodoxe Ruse și Ucrainene.
Chiar și în cadrul clerului rus, există diferențe: de la 1 martie, o platformă împotriva "războiului fratricid” a fost semnată de 293 de religioși ortodocși. „Nu numai societatea (rusă) este divizată, ci și Biserica și clerul”, a spus preotul Andrei Kordotskine.
Mai mulți semnatari ai textului au fost sancționați de patriarhie, mărturisește unul dintre ei, sub condiția anonimatului. „Unii au fost mutați din parohiile lor unde au slujit ani de zile și înlocuiți cu preoți loiali puterii”, a spus el, numind ofensiva rusă o „catastrofă”.
„În ultimii ani, legăturile dintre înalta ierarhie ortodoxă și autorități s-au întărit”, continuă acest preot. „Statul a ajutat foarte mult Biserica și acest ajutor a creat o mare dependență”.
