În raportul Departamentului de Stat american privind "Practici în materie de drepturile omului în 2014", la capitolul despre România, se precizează că legislaţia din România garantează libertatea presei, dar există grupuri media controlate de politicieni.
"Ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au slăbit libertatea presei. Chiar dacă presa independentă este activă şi exprimă multe de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice deţin sau controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi editorialele reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori", se precizează în raport.
Vă prezentăm câteva dintre subiectele abordate în raport și fragmente din textul publicat pe site-ul Departamentului de Stat:
Corupția instituționalizată: Probleme majore privind drepturile omului includ rele tratamente aplicate de Poliţie şi Jandarmerie, hărţuirea deţinuţilor şi a romilor. Cel puțin o persoană a murit din cauza violenţelor poliţiştilor. Corupţia instituţională rămâne o problemă răspândită care afectează toate structurile societăţii. Discriminarea sistemică împotriva romilor afectează accesul acestora la servicii educaţionale adecvate, la locuinţe, servicii de sănătate şi oportunităţi de muncă.
Guvernul și Parlamentul: Guvernul si Parlamentul au elaborat si adoptat legi intr-o maniera lipsită de transparență, iar Guvernul a continuat sa adopte un numar mare de ordonante de urgenta fara avizul Parlamentului. Parlamentul a votat adesea impotriva ridicarii imunitatii membrilor sai pentru a putea fi urmariti penal pentru coruptie.
Codul Penal: În februarie 2015, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor. Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţi; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament.
Copiii abuzați: Mass-media a semnalat câteva cazuri grave de abuz sau neglijenţă în familie, în familiile de asistenţi maternali şi în instituţiile de îngrijire a minorilor. La sfârsitul lunii martie 2014 serviciile de protectţe a copilului identificaseră 3.202 cazuri de abuz asupra minorilor - 264 dintre ele au fost cazuri de abuz fizic, 465 de abuz emotional, 146 de abuz sexual, 39 de exploatare prin muncă, 27 de exploatare sexuală, 35 de exploatare în scopul comiterii de infracţiuni şi 2.255 de cazuri de neglijenţă.
Salariul minim: Un sfert din angajaţii din România au avut salariul minim în 2014, iar interdicţia folosirii de forţă de muncă fără contract a fost aplicată limitat, în parte din cauza corupţiei din cadrul Inspecţiei Muncii. Potrivit sindicatelor, mulţi angajatori au plătit salarii suplimentare la negru, pentru a reduce cuantumul taxelor plătite atât de salariat, cât şi de angajator. Această practică afectează negativ viitoarele pensii ale angajaţilor şi capacitatea acestora de a obţine împrumuturi de la bănci şi alte instituţîi financiare.