Premierul liberal al Sloveniei, Robert Golob, a provocat un cutremur politic intern și neliniște pe plan internațional după ce a sugerat organizarea unui referendum privind apartenența țării la NATO. Ideea a apărut în urma unei dispute din coaliția de guvernare cu privire la creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este percepută de experți drept un gest impulsiv, cu mize electorale. Într-un context geopolitic tensionat și cu alegeri la orizont, folosirea NATO ca monedă de schimb politică ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea Sloveniei și poziția sa în Occident, scrie Politico
Referendumul riscant al Sloveniei privind NATO
Premierul Robert Golob stârnește controverse după ce a sugerat organizarea unui plebiscit privind apartenența țării la Alianța Nord-Atlantică
Premierul liberal al Sloveniei, Robert Golob, se confruntă cu critici dure atât din partea opoziției, cât și a partenerilor săi de coaliție, după ce a sugerat organizarea unui referendum consultativ privind apartenența Sloveniei la NATO — alianță în care țara a aderat în 2004. Declarația sa a venit ca reacție la sprijinul acordat de o parte a coaliției guvernamentale unei propuneri venite din partea partidului de stânga Levica, care cere organizarea unui referendum consultativ pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB până în 2030.
Golob, care semnase luna trecută la Haga obiectivul NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035, s-a opus inițiativei, dar a fost surprins de faptul că aliații săi social-democrați au votat alături de opoziție în favoarea consultării populare. Ca răspuns, premierul a lansat o declarație explozivă: „Există doar două căi posibile: ori rămânem în alianță și plătim contribuția, ori ieșim din alianță. Restul este populism și dezinformare.”
Slovenia este printre membrii NATO cu cele mai scăzute cheltuieli de apărare — doar 1,29% din PIB — și nu a atins nici măcar vechiul obiectiv de 2%. Propunerea de a majora contribuția la 5% până în 2035, agreată la nivel internațional, a fost criticată pentru lipsa unei dezbateri interne autentice.
Europarlamentarul Matjaž Nemec, din partea social-democraților, a calificat inițiativa lui Golob drept „emoțională, pripită și lipsită de strategie”, adăugând că partidul său nu consideră oportună o dezbatere despre apartenența la NATO în acest moment. Potrivit acestuia, premierul și-ar fi depășit mandatul atunci când a acceptat ținta de 5% la summitul NATO de la Haga.
Îngrijorarea în Slovenia depășește sfera aleșilor
Jelena Juvan, profesoară de studii de apărare la Universitatea din Ljubljana, a declarat că guvernul acționează iresponsabil.
„Cred că este foarte periculos și iresponsabil din partea guvernului nostru, pentru că practic joacă la ruletă cu viitorul națiunii, mai ales având în vedere dimensiunea redusă a Sloveniei și gradul de pregătire al forțelor noastre armate. În plus, încearcă să rezolve conflicte politice interne prin astfel de mijloace, ceea ce este complet nepotrivit”, a spus ea pentru POLITICO.
La rândul său, profesorul de științe politice Miro Haček, de la aceeași universitate, consideră că lipsa de experiență politică a lui Golob — care a intrat în politica de vârf abia în 2022, când a câștigat alegerile — este principala cauză a crizei.
„Nu este obișnuit să piardă voturi… Simte că este șantajat de partenerii de coaliție. Este pentru prima dată în acest mandat când ambii parteneri de coaliție votează împotriva lui. Are foarte puțină experiență politică și nu a prevăzut un astfel de scenariu”, a explicat Haček.
În timp ce experții consideră că decizia lui Golob privind referendumul a fost una impulsivă, membrii partidului său susțin că este, de fapt, parte a unei strategii deliberate.
Irena Joveva, europarlamentară din partea partidului lui Golob și membră a grupului Renew Europe de la Bruxelles, a afirmat că apelul la un referendum privind apartenența la NATO a fost „o decizie calculată”.
„Odată cu apropierea alegerilor naționale de primăvara viitoare, tema creșterii cheltuielilor pentru apărare a devenit centrală în agendele politice și riscă să fie exploatată ca manevră populistă pentru a câștiga sprijin”, a declarat Joveva.
„Chiar dacă recunoaștem că cetățenii noștri nu sunt, în general, favorabili majorării cheltuielilor militare, credem că aceștia înțeleg beneficiile și securitatea pe care le aduce apartenența la NATO”, a adăugat ea.
Monedă de schimb politică
Deși un sondaj recent arată că doar jumătate din populația Sloveniei susține apartenența la NATO, niciunul dintre partidele mari nu pledează pentru retragerea din alianța militară.
Nici Mișcarea pentru Libertate a lui Golob, nici principalul partid de opoziție, Partidul Democrat Sloven (SDS), condus de fostul premier populist Janez Janša, un susținător al lui Donald Trump, nu susțin ieșirea din NATO.
Singurul partid din spectrul politic principal care a pledat constant pentru ieșirea din alianță este Levica.
„Aș spune că această inițiativă are 99% legătură cu calculele interne și aproape nimic de-a face cu o dorință reală a cuiva din Slovenia de a părăsi NATO”, a comentat profesorul Haček.
Atât Haček, cât și Juvan consideră că „bomba” lansată de Golob marchează începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din primăvara lui 2026. Sondajele actuale indică un sprijin de 29% pentru SDS-ul lui Janša, în timp ce partidul lui Golob este cotat cu doar 20%.
Totuși, folosirea apartenenței la NATO ca monedă de schimb pentru a rezolva probleme politice interne, în contextul geopolitic actual, s-ar putea întoarce împotriva sa, avertizează cei doi.
„Este o mișcare riscantă… Slovenia este unul dintre statele membre ale UE cu cele mai prietenoase poziții față de Rusia. Ar putea deveni un teren ideal pentru amestecul Moscovei, care ar putea încerca să influențeze rezultatul final”, a avertizat Haček.
Iar riscul ingerinței străine nu este singura consecință neprevăzută pe care un astfel de referendum o poate aduce.
Deși consultativ, un eventual vot privind NATO ar avea o greutate politică semnificativă, iar dacă cetățenii ar respinge prin vot alianța militară, acest lucru ar putea declanșa un scenariu de tip Brexit.
„Se poate întâmpla. Nimeni nu se aștepta la asta în Regatul Unit. Și totuși, s-a întâmplat”, a avertizat Haček.
