Într-un articol cu accente critice, publicația pro-europeană Politico descrie ascensiunea lui George Simion ca pe un fenomen alimentat de naționalism, populism și rețele sociale, în special TikTok. Tonul adoptat de revistă trădează neliniștea mediilor occidentale față de susținerea masivă primită de liderul AUR din partea românilor din diaspora, care l-au plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru Politico, succesul lui Simion pare o amenințare la adresa ordinii pro-Bruxelles, mai degrabă decât o expresie democratică a frustrării sociale și economice a milioane de români plecați din țară.
TikTok și ultranaționalismul l-au propulsat pe liderul AUR la statutul de idol în rândul românilor din străinătate
Românii care trăiesc în străinătate sunt pe cale să ajute extrema dreaptă să preia puterea în țară.
Liderul naționalist George Simion a ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, obținând aproximativ 40% din voturile totale și asigurându-și prezența în turul al doilea.
Dar diferența sa de scor în rândul diasporei a fost și mai mare: a obținut sprijinul a peste 60% dintre românii din afara țării. Pe locul al doilea s-a clasat primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, cu doar 25% din voturile expaților. Un amestec exploziv de retorică ultranaționalistă, mesaj anti-sistem și o campanie agresivă pe TikTok l-au ajutat pe Simion să câștige detașat în diaspora. Iar cu mai puțin de două săptămâni până la turul decisiv, acest avantaj l-ar putea propulsa spre Președinție.
„Nu știu dacă cei din diaspora înțeleg că, prin votul lor, pot distruge această țară”, a avertizat economistul Cristian Păun luni, într-o declarație pentru presa locală.
„Salvator, lider, mesia”
Aproximativ patru milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate, în căutarea unor oportunități economice și educaționale mai bune decât cele oferite de România, o țară de 19 milioane de locuitori.
Italia, Spania și Germania găzduiesc cele mai mari comunități de români din diaspora. În toate cele trei țări, alegătorii l-au susținut masiv pe Simion – cu peste 70% din voturi exprimate în favoarea liderului de extremă dreapta.
Mulți dintre acești români lucrează în domenii manuale, adesea slab plătite, și s-au regăsit în mesajele și politicile lui Simion – un agitator vehement anti-sistem, care dă vina pentru problemele țării pe clasa politică tradițională.
„De obicei, cei din Spania și Italia sunt muncitori sezonieri – oameni care au plecat din țară pentru că au considerat că nivelul de trai era prea scăzut pentru ei”, a explicat Oana-Valentina Suciu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București. Deși economia României a crescut considerabil în ultimele decenii, de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceaușescu, corupția endemică și standardele de viață mai joase decât în Europa Occidentală continuă să afecteze societatea.
„Simion a fost singurul care a vizitat efectiv zonele sărace din România și comunitățile românești din diaspora. A părut că le acordă atenție – chiar dacă, în realitate, soluțiile propuse de el sunt complet nerealiste”, a adăugat Suciu.
Simion – care susține agenda MAGA a președintelui american Donald Trump – dorește unirea României cu Republica Moldova, a cerut încetarea ajutorului militar acordat Ucrainei și a promis că va încălca legislația UE dacă aceasta contravine intereselor naționale. „Ceea ce le propune pare o soluție ușoară la problemele lor”, spune Suciu. „De aceea caută un fel de salvator, lider, mesia.”
Pentru alți alegători, susținerea lui Simion are mai puțin de-a face cu politicile propriu-zise și mai mult cu opoziția față de sistemul existent.
„Cei din diaspora votează aproape întotdeauna împotriva sistemului, indiferent cine sunt candidații”, afirmă Suciu. „De obicei, îl aleg pe cel pe care îl percep ca outsider.” În turul al doilea, Simion se va confrunta cu Nicușor Dan – pentru prima dată în istoria recentă, niciun candidat din partidele tradiționale (PSD sau PNL) nu a ajuns în finală.
„Acest vot este o respingere clară a coaliției de guvernare. Atât Simion,
cât și Dan sunt percepuți ca fiind anti-sistem, deși se află la poluri opuse din punct de vedere ideologic”, a declarat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și cercetătoare la Royal United Services Institute, un think tank în domeniul apărării. „Pe 18 mai, românii vor avea de ales între un ultranaționalist și un candidat pro-occidental.”
Factorul TikTok
Alegerile din România din noiembrie anul trecut au fost anulate după ce autoritățile au descoperit o operațiune de influențare în stil rusesc pe rețelele sociale – în special TikTok – în favoarea naționalistului Călin Georgescu.
Se pare că rețelele sociale vor juca un rol decisiv și în acest scrutin. Simion a exploatat eficient platformele digitale pentru a ajunge la diaspora, având 1,4 milioane de urmăritori pe TikTok. Până luni, videoclipurile sale au adunat peste 30 de milioane de aprecieri.
„Este foarte activ pe rețelele sociale, mai ales pe cele care nu necesită prea multă atenție, precum Instagram și TikTok – unde doar derulezi și vezi imagini și mesaje”, a mai spus Suciu.
Vlad, un român din Belgia care a preferat să nu-și dea numele complet, a declarat că victoria lui Simion „ar fi fost imposibilă fără TikTok”.
„Este un produs al TikTok-ului și și-a lansat întreaga mișcare pe baza dezinformărilor legate de Covid, printre altele”, a spus Vlad.
Partidul AUR al lui Simion a alimentat teorii ale conspirației în timpul pandemiei de Covid-19, opunându-se măsurilor luate de autorități pentru limitarea răspândirii virusului și promovând neadevăruri despre vaccinuri, profitând de valul de sentiment anti-știință.
„Practic din cauza TikTok-ului a explodat în timpul pandemiei... face live-uri tot timpul, se filmează peste tot, la propriu, așa că proiectează această imagine de om autentic, pe care și-a construit-o cu grijă”, a explicat Vlad. Majoritatea românilor din diaspora nu au un nivel ridicat de educație, a adăugat el, și sunt receptivi la retorica populistă și la mesajele transmise de Simion pe rețelele sociale.
„Cei mai mulți dintre ei, de fapt, sunt oameni care nu au un nivel de educație foarte ridicat și care lucrează în condiții grele, în munci fizice... vorbim despre șoferi de camion, muncitori în construcții, îngrijitori de bătrâni”, a spus Vlad.
„Au trăit mereu în bulele lor, în comunități închise, trimițând tot ce câștigă înapoi în țară și... ducând o viață destul de solitară”, a adăugat el.
Simion a ocolit presa tradițională și s-a adresat direct acestor alegători din diaspora, dezamăgiți și adesea ignorați de establishmentul politic, promițând că le va asculta nemulțumirile — iar duminică, aceștia i-au răspuns prin vot, aducându-l pe primul loc și, posibil, la un pas de președinție.
