De la sărăcie la emigrare și corupție, iată câteva probleme care se află în frunte în mintea alegătorilor români — și în programele politicienilor. Politico a gasit 7 motive pentru care alegatorii români sunt nemulțumiți explicate în cifre
Au existat multe motive pentru care alegătorii s-au îndreptat către candidatul Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică – inclusiv o campanie TikTok de mare succes și o retorică rezonantă pentru a face România mai autonomă – dar nu există nicio îndoială că el a fost și un val de furie cu privire la status quo .
Țara se confruntă cu un declin demografic prelungit, milioane de tineri lucrători plecând în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în străinătate. Cei care au rămas se luptă cu o criză a costului vieții și cu amenințarea sărăciei absolute, precum și cu serviciile publice decadente care subminează încrederea în sistem.
Înainte de următorul tur electoral — alegătorii se întorc duminică la urne pentru a alege noul parlament al țării și, din nou, pe 8 decembrie pentru a decide cine va fi președinte — POLITICO a analizat cifrele din spatele unora dintre problemele cheie care modelează preocupările alegătorilor și programele politicienilor români.
1. Exodul creierelor
România își pierde încet, dar constant forța de muncă înalt calificată. De la sfârșitul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu în 1989, milioane de oameni au părăsit țara — un val de emigrare facilitat și mai mult de aderarea României la UE. Ca urmare a acestui fapt și a ratei scăzute a natalității, populația țării a scăzut cu peste 4 milioane între 1990 și 2023.
Potrivit Băncii Mondiale, aproape 20% din forța de muncă a României – peste 2 milioane de oameni – a căutat oportunități mai bune în străinătate în ultimii 10 până la 15 ani, iar mulți dintre ei nu s-au mai întors niciodată. „Societatea românească a îmbătrânit și a suferit una dintre cele mai severe exoduri de creiere la nivel global”, a concluzionat raportul Băncii Mondiale.
2. Conducta ruptă de la școală la muncă
Pe măsură ce cei care părăsesc România tind să fie mai educați, întreprinderile din țară se luptă să găsească muncitori calificați pentru a ocupa locurile de muncă vacante.
România este membrul UE cu cea mai mică pondere de tineri cu studii universitare. De asemenea, deține recordul de neinvidiat pentru a avea cea mai mare proporție de NEET - tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt la școală, nu sunt angajați sau nu sunt înscriși la formare profesională.
Deși rata șomajului în România este sub media UE, aceasta maschează realitatea unei piețe a muncii stagnante. Aproape o treime din populația de vârstă activă este inactivă din punct de vedere economic. Femeile, oamenii săraci și persoanele cu niveluri de educație mai scăzute sunt mai susceptibile de a fi în afara pieței muncii sau angajați în economia informală, cu salarii mici și fără protecție socială.
De asemenea, România rămâne în urma omologilor săi din UE în ceea ce privește investițiile în programele de educație și piața muncii.
3. Costul vieții
La fel ca mare parte din UE, România s-a confruntat cu o criză prelungită a costului vieții, agravată de pandemie și de războiul din Ucraina. Prețurile alimentelor au crescut din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare și a incertitudinii comerciale, în timp ce facturile la energie au crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Prețurile în România au crescut mai repede decât media UE, iar alimentele sunt acum cu peste 50 la sută mai scumpe decât înainte de pandemie.
Dietele sănătoase au devenit mai puțin accesibile, iar o parte din ce în ce mai mare a populației raportează că nu își poate permite mese hrănitoare.
4. Sărăcia și inegalitatea
România a făcut progrese semnificative de la aderarea la UE în 2007. Aderarea a adus beneficii substanțiale — inclusiv ajutor financiar pentru a ajuta la reducerea decalajului cu statele membre mai bogate.
Cu toate acestea, țara rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului. În 2023, o treime dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar venitul mediu al gospodăriilor era încă doar o treime din media la nivelul UE.
Un set larg de reforme care au inclus creșterea salariului minim și reforma sistemului de pensii au permis României să facă progrese rapide în reducerea sărăciei în deceniul precedent. Cu toate acestea, plasa de siguranță socială a țării este mai slabă decât majoritatea țărilor UE, lăsând grupurile vulnerabile – inclusiv romii, șomerii și pensionarii – expuse în mod special la riscul sărăciei.
5. Bucuresti, și restul
România găzduiește unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar găzduiește, în mod paradoxal, una dintre cele mai bogate capitale ale blocului. De la aderarea țării la UE, economia Bucureștiului a crescut, produsul intern brut pe cap de locuitor depășindu-l acum pe cel al Parisului sau al Stockholmului.
Cu toate acestea, analiza Comisiei Europene din 2023 a semnalat disparități regionale „foarte mari”. Provocări precum infrastructura de transport inadecvată, capacitatea administrativă slabă și lacunele în educație și competențe împiedică eforturile de a reduce decalajul față de UE – și în interiorul țării însăși.
6. Îngrijirea sănătăţii
Bebelușii născuți în România în 2022 se pot aștepta să trăiască până la 77 de ani – cu cinci ani mai puțin decât media UE de 82 de ani. Un sistem de sănătate lipsit de numerar și investițiile insuficiente în îngrijirea preventivă sunt decisive în ratele mai scăzute ale speranței de viață care condamnă cetățenii țării la o viață mai scurtă și mai puțin sănătoasă.
Spitalele se prăbușesc și sunt pline de corupție, iar accentul pus pe îngrijirea pacienților internați înseamnă că se acordă puțină atenție prevenirii bolilor cronice care implică afecțiunile cardiovasculare și respiratorii care sunt principala cauză de deces în România.
7. Corupția
România s-a clasat pe locul 63 din 180 de țări în ediția 2023 a Indexului de percepție a corupției realizată de Transparency International. Rapoartele din mass-media și analizele guvernamentale evidențiază „corupția guvernamentală gravă” și patronajul politic la toate nivelurile administrației publice.
Nu e de mirare că încrederea în sistemul politic al României este alarmant de scăzută. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la începutul acestui an, mai puțin de 30% dintre români au încredere în guvernul lor, în timp ce 69% își pun încrederea în armată.
