Judecătorii au scos din cursă o candidată antisemită pentru că aceasta ar fi amenințat locul Bucureștiului în UE și NATO. Dar chiar și rivalii ei spun că instanța și-a depășit atribuțiile, scrie Politico
Instanța supremă a României este acuzată de amestec nedemocratic în alegeri după ce a scos din scrutinul prezidențial o candidata antisemita, pro-rusa și de extremă dreaptă, spunând că va amenința poziția țării în Uniunea Europeană și NATO.
Diana Șoșoacă, liderul partidului ultra-naționalist SOS România, care a fost aleasa în Parlamentul European în iunie, i s-a interzis la începutul acestei luni să candideze la alegerile prezidențiale în două tururi din 24 noiembrie și 8 decembrie.
Hotărârea fără precedent a Curții Constituționale a României (CCR) a stârnit critici din partea rivalilor lui Șoșoacă din spectrul politic, incluzând socialiști, liberali și academicieni – unii comparând chiar cu modul guvernanței electorale a Kremlinului.
Este pentru prima dată când instanţa a scos un candidat din cursa prezidenţială pe baza declaraţiilor sale publice, potrivit Alexandrei Iancu, profesor de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
„Este derutant pentru că am avut candidați anteriori care nu erau neapărat în concordanță cu valorile democratice… dar această problemă nu a mai fost ridicată înainte”, a spus ea pentru POLITICO. „Este prima dată când [instanța] se uită la valorile și principiile constituțiilor și [vede] dacă candidatul le justifică.”
Decizia instanței a declanșat un răspuns revoltat, antisemit din partea lui Șoșoacă, în care, fără dovezi, aceasta a acuzat UE, poporul evreu, americanii și francezii că complotează împotriva ei, alături de instanța CCR însăși.
CCR a concluzionat în hotărârea sa publică că Șoșoacă, pe baza discursurilor sale publice și a funcțiilor sale disponibile, nu va putea, în calitate de președinte, să respecte constituția țării și să protejeze democrația, amenințând în același timp apartenența României la NATO și UE.
Instanța a spus că observă „o promovare a unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă”, precum și „un comportament sistematic, persistent și de lungă durată care vizează subminarea fundamentelor constituționale ale statului român și garanțiile sale, și anume apartenența României la structuri euro-atlantice.”
Șoșoacă a cerut anterior ca UE să înceteze furnizarea de arme Kievului în rezistența sa împotriva invaziei pe scară largă a președintelui rus Vladimir Putin și chiar a spus că România ar trebui să anexeze unele teritorii ucrainene.
În timpul unui interviu cu POLITICO săptămâna trecută, ea s-a adresat Israelului, Statelor Unite și serviciilor secrete din ambele țări, despre care a pretins că „au influențat decizia instanței”, deși nu a furnizat nicio dovadă pentru afirmațiile ei.
„Guvernul Statelor Unite sprijină independența instanțelor române și nu influențează deciziile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la București pentru POLITICO. Ambasada Israelului nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Îndoieli cu privire la independență
Dar Șoșoacă nu a fost singurul personaj cheie care a rămas uluit de decizia instanței.
Printre oponenții săi, premierul socialist și actualul candidat la președinție Marcel Ciolacu și europarlamentarul Eugen Tomac de la grupul liberal Renew Europe de la Bruxelles, au criticat decizia – în ciuda dezacordurilor vehemente cu Șoșoacă în materie de politică.
„Diana Șoșoacă reprezintă tot ce este rău în politica românească”, a spus Tomac pentru POLITICO.
„Cu toate acestea, acest tip de politician nesăbuit nu ar trebui oprit folosind metode în stilul lui Putin”, a adăugat Tomac. „Decizia Curții Constituționale este îndoielnică și greu de înțeles… Șoșoacă ar trebui înlăturata de alegători la urne sau sancționată de cei care apără demnitatea și drepturile cetățenilor prin procese democratice.”
Sondajele recente ale alegerilor prezidențiale arată că cursa va fi strânsă și sugerează că Ciolacu (20,3 la sută) și fostul secretar general adjunct NATO independent Mircea Geoană (21,4 la sută) vor trece în turul doi. Înainte de interdictie, Șoșoacă avea în jur de 13,6 la sută, ceea ce o plasa pe locul al patrulea la acea vreme.
Potrivit analistului politic Iancu, George Simion din renumitul partid de extremă dreaptă Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) este probabil să obțină voturile care, altfel, ar fi ajuns la Șoșoacă.
Șoșoacă le-a cerut lui Ciolacu și Geoană să se retragă din cursa prezidențială pentru ca alegerile să poată fi reluate și ea să își depună din nou candidatura. Ambii candidați aflati în frunte frunte au respins ideea.
Ciolacu, însă, a spus că raționamentul instanței „întărește discuția privind necesitatea unei reforme ample a CCR”.
Iancu, însă, a spus că reforma CCR este pe masă de multă vreme, fără ca niciun politician capabil să reușească, pentru că până la urmă „toate legile merg la CCR”.
„Nu se va întâmpla nimic cu Curtea Constituțională”, a spus ea.
CCR a refuzat cererea POLITICO pentru un interviu „pentru a evita speculațiile partizane”.
„Declarațiile sau interviurile oricărui judecător în timpul inițierii și desfășurării campaniei electorale nu sunt adecvate”, a spus instanța.
Rămâne de văzut dacă decizia instanței îi dă un impuls lui Simion, celălalt candidat de extremă dreapta aflat în cursă. Dar cu siguranță a aruncat campania în tumult.
