Triplele alegeri de duminică — în România, Polonia și Portugalia — au oferit o aparentă victorie centriștilor, dar sub suprafață se profilează o realitate politică diferită: extrema dreaptă câștigă teren. Deși candidații pro-UE au reușit să blocheze accesul dreptei radicale la funcții-cheie, cum ar fi președinția României sau a Poloniei, scorurile înregistrate de partide și lideri eurosceptici, naționaliști sau radicali relevă o tendință clară de reconfigurare politică la nivel continental. De la ascensiunea fulgerătoare a lui George Simion în România, la consolidarea extremei drepte poloneze și până la explozia partidului Chega în Portugalia, votul european arată că valul conservator nu dă semne de retragere — ci se pregătește de etapa următoare, scrie Politico
Centriștii au răsuflat ușurați duminică, după ce candidații lor i-au învins pe rivalii de dreapta în trei alegeri desfășurate simultan în Europa. În România, centristul Nicușor Dan a depășit așteptările, învingându-l în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe liderul de extremă dreapta George Simion. În Polonia, liberalul Rafał Trzaskowski l-a devansat la limită pe rivalul său susținut de partidul Lege și Justiție, Karol Nawrocki, obținând cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Iar în Portugalia, în alegerile anticipate, partidul de extremă dreapta Chega a înregistrat un scor puternic în fața partidelor centriste, deși niciunul nu a obținut majoritatea.
Observatorii de la Bruxelles au rămas ușurați de faptul că valul de candidați radicali și eurosceptici nu a câștigat teren în țări considerate membre de bază ale UE și aliați-cheie în NATO. Însă, în ciuda victoriilor centriștilor, alegerile de duminică nu pot fi considerate o înfrângere a dreptei.
Participarea ridicată la vot l-a salvat pe moderatul Nicușor Dan, ales președinte al României duminică seara, cu sprijinul majorității alegătorilor. Primarul neafiliat al Bucureștiului, candidat pro-UE care a făcut campanie pe tema reformelor, l-a învins pe George Simion, liderul naționalist al partidului de dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, în turul al doilea.
România este o piesă-cheie atât în Uniunea Europeană, cât și în alianța defensivă NATO. Dar ascensiunea lui Simion, un autoproclamat trumpist care susține reducerea ajutorului militar pentru Ucraina, a stârnit temeri că această țară de 19 milioane de locuitori ar putea fi destabilizată dacă ar ajunge la conducerea statului — deși Simion a încercat să tempereze aceste temeri.
Nicușor Dan pornea cu șanse reduse, fiind nevoit să recupereze după ce Simion câștigase confortabil primul tur. Simion s-a prezentat drept succesorul naționalistului radical Călin Georgescu, a cărui victorie-șoc din noiembrie a fost anulată în urma acuzațiilor de interferență rusă. Duminică, Dan l-a învins pe Simion cu o diferență de 7 puncte procentuale.
Luni, Dan a confirmat că România va „continua să fie un aliat ferm” al NATO și că se va „concentra pe investițiile în apărare pentru a întări legătura transatlantică”. În această cursă strânsă, creșterea masivă a prezenței la vot în turul al doilea a fost esențială pentru victoria lui Dan.
Dacă în primul tur prezența a fost de 53%, în turul al doilea a urcat la aproape 65% — cel mai mare procent din 1996 încoace.
Această tendință s-a manifestat și în rândul votanților din diaspora, unde Simion câștigase 61% în primul tur. Dar, pe măsură ce numărul românilor din străinătate a crescut de la sub 1 milion la 1,6 milioane în turul al doilea, sprijinul pentru Simion a scăzut la 56%. În Republica Moldova, unde o majoritate clară l-a susținut pe Dan în fața lui Simion, numărul alegătorilor a crescut de la 90.500 la peste 157.000. În țări precum Italia, Spania și Regatul Unit, cota lui Simion a scăzut — deși a continuat să câștige în aceste regiuni.
Dan a atribuit victoria sa „mobilizării fără precedent”, într-un mesaj video transmis duminică seară, în care a mulțumit „fiecărui român care a ieșit la vot, și-a făcut vocea auzită și a luptat pentru ceea ce crede”. Și în țară, Dan și-a consolidat avansul, beneficiind de sprijinul clar al minorității maghiare. Alegătorii din acest grup, care în primul tur îl susținuseră pe candidatul establishmentului Crin Antonescu, au trecut în turul al doilea de partea lui Dan.
În ciuda victoriei lui Dan, creșterea rapidă a sprijinului pentru Simion și Georgescu este remarcabilă. În turul întâi anulat, victoria lui Georgescu a luat prin surprindere întreaga țară. Iar în primul tur al reluării alegerilor, la începutul acestei luni, Simion a obținut un scor mai mare decât cel al lui Georgescu și al său, cumulat, din noiembrie. Harta electorală a turului al doilea de duminică arată că Dan și Simion s-au aflat într-o luptă strânsă în mari regiuni ale țării.
Polonia
În Polonia, primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu o diferență mai mică decât era anticipat. Deși era prognozat să aibă un avans de 5 puncte procentuale, el s-a menținut cu doar 2 puncte în fața rivalului său de dreapta, Karol Nawrocki, care a avut un rezultat surprinzător de bun.
Este o rundă electorală cu miză mare pentru premierul Donald Tusk, a cărui autoritate a fost subminată de președintele Andrzej Duda, aliat cu partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS).
Duminică, Trzaskowski, membru al partidului Platforma Civică al lui Tusk, a obținut 31,4% din voturi, în timp ce Nawrocki, susținut de PiS, a primit 29,5%.
Totuși, Sławomir Mentzen, candidatul formațiunii de extremă dreapta Confederația, s-a clasat pe locul al treilea cu 14,8%, iar Grzegorz Braun, un candidat antisemit de extremă dreapta, a ocupat surprinzător locul al patrulea cu 6%. Aceste voturi vor deveni cruciale în turul doi, când Trzaskowski și Nawrocki vor încerca să câștige susținerea alegătorilor candidaților care nu au ajuns în finală.
Nawrocki s-a adresat deja alegătorilor lui Mentzen duminică, afirmând: „Ne dorim amândoi o Polonie suverană, puternică, bogată și sigură.” Harta electorală a votului din primul tur arată o Polonie divizată: mari regiuni din vestul țării și orașele mari l-au susținut pe Trzaskowski, în timp ce majoritatea estului l-a preferat pe Nawrocki.
Portugalia
În Portugalia, Alianța Democrată de centru-dreapta a obținut cele mai multe voturi în alegerile anticipate de duminică. Însă marele câștigător al serii a fost partidul de extremă dreapta Chega, care a urcat spectaculos, egalând Partidul Socialist ca a doua forță parlamentară a țării.
Chega a capitalizat furia populară împotriva partidelor tradiționale. Rezultatul de duminică a confirmat o creștere aparent de neoprit a partidului în Portugalia — formațiunea trecând de la un singur parlamentar în 2019, la al treilea cel mai mare partid în alegerile de anul trecut și ajungând acum să controleze un sfert din locurile din legislativ.
În prezent, Chega deține 58 de locuri în parlament, dar ar putea câștiga și mai multe după ce vor fi numărate voturile din diaspora.
Scorurile uriașe înregistrate în sudul Portugaliei — o regiune agricolă care a susținut masiv Partidul Comunist în deceniile de după Revoluția Garoafelor — alarmează tot mai mulți analiști în perspectiva alegerilor locale naționale din această toamnă.
Este probabil ca Chega să câștige controlul asupra administrației municipale în orașe-cheie din întreaga țară, consolidând și mai mult prezența extremei drepte în politica portugheză.
