Favoritul la prezidențiale mizează pe voturile din mediul rural cu mesaje adesea neconvenționale și uneori controversate, scrie Politico
Sunt mai multe motive pentru care Călin Georgescu este o anomalie politică.
Un ultranaționalist în vârstă de 62 de ani, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România weekendul trecut atrăgând tineri alegători pe TikTok. În ciuda faptului că este liderul posibil al unui membru NATO, el l-a lăudat pe Vladimir Putin drept „un om care își iubește țara”. Și pe fondul unei situații economice groaznice, el a făcut apel la alegătorii religioși și cu valori tradiționale.
Toate acestea palesc în comparație cu opiniile sale despre natură și agricultură. Pedolist, Georgescu a petrecut ani de zile lucrând pentru Ministerul Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, luptă împotriva deversării deșeurilor și a poluării apei. Cu toate acestea, în campania sa el a criticat Green Deal-ul Uniunii Europene, a împins să stimuleze producția de alimente și a spus că muncitorii din agricultură vor conduce reindustrializarea României.
Într-o țară în care fermierii reprezintă 23 la sută din forța de muncă și 18 la sută din populație – de departe cel mai mult din orice stat din UE – politicile agroalimentare ale lui Georgescu sunt cruciale. Manifestul său de 17 pagini se intitulează „Mâncare, apă, energie: o întoarcere la rădăcinile națiunii române” și oferă o serie de măsuri utopice și de bine pentru zonele rurale.
„Are aceleași idei ca și Robert F. Kennedy Jr.”, a spus Cristian Pîrvulescu, profesor de studii politice la principala universitate din București, referindu-se la fostul candidat la președinția Statelor Unite care s-a alăturat campaniei de succes a lui Donald Trump și a fost recompensat cu nominalizarea pentru a deveni secretar de sanatate .
La fel ca RFK Jr., Georgescu susține un „ecologism radical” care sfidează diviziunea obișnuită stânga-dreapta, cufundându-se în laitmotive antiglobaliste împărtășite de extremiști de ambele părți. El atacă agricultura intensivă, cu substanțele agrochimice „toxice” și producția „poluantă și ineficientă”, promițând în schimb „susținerea agriculturii țărănesti și a agriculturiia tradiționale, organice”.
„Insecticidele și pesticidele sintetice vor fi înlocuite cu alternative ecologice, iar chimicalele de lungă durată vor fi înlocuite cu substanțe active din natură”, potrivit programului său. Acest lucru va păstra „pădurile și râurile curate, salvând albinele [și asigurând] hrană curată și de calitate”, promite el.
Profesorul universitar adaugă că „este crucial să protejăm solul” deoarece „solul este prima resursă strategică a României”. Toate acestea costă bani și statul ar trebui să-și susțină fermierii, cu „capitalizarea micilor producători, sprijin pentru piețele locale [și] o rețea de bănci populare și cooperative” pentru a finanța o revoluție agroecologică.
"Faceți agricultura grozavă din nou"
Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene , vasul său de subvenționare a fermelor, ar trebui redirecționată către micii agricultori (care reprezintă peste 90 la sută din fermierii români), iar sistemul de producție extensivă, la scară mică, al țării „ar trebui să devină un model de urmat în în Balcani și în Europa”, cere Georgescu.
Acest lucru poate suna anacronic, dar este o politică bună. Ca și în alte părți ale Europei, în România există o nefericire larg răspândită cu privire la trecerea către agricultura la scară industrială, chiar dacă țara profită de rolul său de furnizor major de cereale pentru comercianții transnaționali de mărfuri și centru de tranzit și procesare pentru cereale ucrainene importate.
Fermierii au protestat la granița cu Ucraina în ianuarie și, în ciuda restricțiilor UE la importul de bunuri agricole ucrainene, Bucureștiul s-a plâns în repetate rânduri la Bruxelles că miere ieftină și ulei de floarea soarelui sunt aruncate pe piața sa, dăunând producătorilor locali.
„E clar că a apărut frustrarea”, a spus Radu Magdin, analist politic și fost consilier al guvernului român.
Adăugați la asta secetele care ucideau recoltele din acest an (care au distrus 2 miliarde de euro din recolte), acapararea speculativă de pământ de către magnații imobiliari și industriali și costul încăpățânat de mare al îngrășămintelor și al hranei pentru animale, și veți avea o „furtună perfectă” a remarcat Magdin.
Din cauza situației dificile a fermierilor săi, România a fost, de asemenea, în ultimii ani un susținător principal al măsurilor pentru a se asigura că marile supermarketuri străine de acolo își aprovizionează produsele proaspete la nivel local, stârnind tensiuni atât cu Bruxelles-ul cu privire la regulile pieței unice, cât și cu comercianții înșiși.
Sânge și pământ
Georgescu va fi înfruntat cu înverșunare în următoarele scrutine, atât la alegerile parlamentare de duminică, cât și la scrutinul prezidențial din 8 decembrie. Cu toate acestea, atât Magdin, cât și Pîrvulescu cred că are șanse mari să urce la putere pe un val de nemulțumire.
„Când îi spui unei țări care este puternică în agricultură că prețurile lor sunt uneori mai mari decât pe alte piețe, oamenii nu înțeleg”, a reflectat Magdin. „Unii oameni ar spune: „Dar de ce facem asta? Pentru că suntem jefuiți. Cineva ne păcălește.”
În acest sens, Georgescu face parte dintr-un val de figuri de extremă dreaptă care încearcă să influențeze fermierii cu narațiuni din epoca fascistă. Apelul său pentru autarhie agricolă face parte din asta, deși nu exclusiv. Autosuficiența alimentară a fost un obiectiv atât al mișcărilor de extremă dreaptă, cât și al mișcărilor de stânga în secolul al XX-lea, dar a revenit la curentul principal în Franța, Polonia și Olanda.
Mai importanta este concentrarea lui asupra purității naturii, această „perspectivă filozofică foarte bucolică”, a spus Magdin. Idealizarea vieții rurale și agricole a fost un element cheie al ultranaționalismului în anii 1930, rezumat de sloganul „sânge și pământ” al Germaniei naziste. Aceste credințe au fost cele care au inspirat nașterea agriculturii organice și a așa-numitei „mâncări naturale”.
Georgescu, care i-a descris pe fasciștii din România din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial drept „eroi naționali,” ar putea întâmpina dificultăți în a atrage electoratul moderat. Totuși, ecologismul radical pe care îl promovează începe să prindă rădăcini în politica europeană.
