Planul Rusiei de a controla Moldova până în 2030

Moscova a elaborat o strategie de destabilizare a Moldovei , de a o lua sub controlul său politic și de a o înstrăina de partenerii occidentali până în 2030, potrivit unui document de strategie internă al administrației prezidențiale a lui Putin, obținut de un consorțiu de mass-media, inclusiv Suddeutsche Zeitung.

Vladimir Putin visează la un Mare Imperiu Rus – iar „Directia Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră” sa este fabrica de vis concepută pentru a-și realiza fanteziile marii puteri. În urmă cu câteva săptămâni, două documente de strategie ale acestei direcții au fost înaintate consorțiului internațional de presă, format din Süddeutsche Zeitung , WDR, NDR, Delfi Estonia (Estonia), Expressen (Suedia), RISE (Republica Moldova), Frontstory. pl , VSquare (Polonia), das Belarusian Investigative Center, Kyiv Independent (Ucraina), Dossier Center (Marea Britanie) și Yahoo News (SUA). 

Consorțiul media a publicat deja o analiză a primului document de strategie privind Belarus. Astăzi dezvăluie planurile Moscovei pentru Moldova - destabilizarea acesteia și apropierea ulterioară de Rusia.

Un document de strategie care pare să fi venit de la Kremlin subliniază modul în care Moldova ar trebui să se desprindă de Occident și să lupte pentru un viitor alături de Moscova. Probabil că Putin urmărește o strategie mai largă în Europa de Est.

Când trupele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina în februarie anul trecut și câștigau rapid teren, circula un scenariu. Potrivit cercurilor militare occidentale, Putin plănuiește să creeze un coridor între Crimeea și portul ucrainean Odesa – pentru a împinge apoi mai spre vest spre țara vecină, Republica Moldova, fostă republică sovietică. Statul cu doar 2,5 milioane de locuitori, strâns între Ucraina și România, membră a UE și NATO, este una dintre cele mai sărace țări din Europa.

Putin chiar plănuia să aducă micuța Moldova înapoi în Imperiul Rus? Cu nouă luni înainte de începerea războiului împotriva Ucrainei, în vara anului 2021, oficiali și experți din administrația prezidențială a lui Putin se pare că studiau cu atenție un document de strategie. Este vorba despre planuri concrete cu privire la modul de promovare a tendințelor pro-ruse în Moldova în trei etape până în 2030 și, în același timp, de a împiedica țara să se îndrepte spre Occident către NATO și Uniunea Europeană.

Documentul este disponibil pentru Süddeutsche Zeitung, WDR, NDR și alți nouă parteneri internaționali și a fost evaluat de aceștia. Se pare că provine de la aceiași experți de la Kremlin care, în același timp, au elaborat o lucrare despre încorporarea treptată a Belarusului până în 2030.

Din fabrica de vise a lui Putin

Spre deosebire de cazul Belarusului, planul Moscovei pentru Moldova vizează mai puțin integrarea țării într-un stat de uniune dominat de rusi. Mai degrabă, este vorba de crearea unui vasal pe termen mediu care să se supună voinței Moscovei. La fel ca Ucraina, Republica Moldova a încercat în ultimii ani să se deschidă către Occident. Un înalt oficial al serviciilor secrete occidentale, care a citit ambele documente de strategie, spune că scopul Moscovei în Moldova este, prin urmare, „de a crește influența pro-rusă în țară”. Rusia îl vede „mai degrabă ca un tampon pro-rus” decât ca parte a unui nou imperiu rus. Se pare că Kremlinul vrea „să pună un semn de stop în vest și să folosească toate mijloacele pentru a împiedica țara să devină membră a UE și NATO”.

Potrivit oficialilor de informații occidentali, autorii documentelor de strategie sunt consilieri politici de la Direcția Prezidențială Rusă pentru Cooperare Transfrontalieră. Departamentul a fost înființat în urmă cu aproximativ cinci ani pentru a dezvolta noi strategii pentru statele europene de la vest de Rusia, adică pentru Ucraina, Belarus, statele baltice - și Republica Moldova. Se presupune că la planuri au lucrat și agenții militari și ai serviciilor secrete.

Conform strategiei Kremlinului, Moldova este văzută ca scena unei confruntări cu Occidentul. Un obiectiv central al Rusiei pentru următorii zece ani este „contracararea încercărilor actorilor externi de a se amesteca în treburile interne ale republicii, de a întări influența NATO și de a slăbi pozițiile Federației Ruse”. În acest context, sunt evidențiate SUA, țările Uniunii Europene, Turcia și Ucraina. În același timp, Moscova pare să dorească să dea o mână de ajutor atunci când vine vorba de posibila implicare a Moldovei în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO/CSTO) sau Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU) – organizații dominate de Rusia. Când a fost întrebat, Kremlinul a refuzat să comenteze.

Războiul din Ucraina ar putea însemna acum că Moscova are mai puțin timp pentru a-și atinge obiectivele cu Moldova. Există îngrijorare în UE și SUA că Moscova dorește să creeze fapte mai rapid și ar putea apoi să exercite presiune asupra Ucrainei dinspre Occident printr-o lovitură de stat în Moldova. Acest lucru este indicat, printre altele, de escaladarea situației din Transnistria. Fâșia de pământ separatistă din estul Moldovei face parte din Moldova conform dreptului internațional, dar trupele ruse sunt staționate în republica autoproclamată cu propriul guvern din 1992. Regiunea găzduiește, de asemenea, ceea ce este probabil cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est.

Documentul de strategie din 2021 spune deja că conducerea Republicii Moldova ar trebui să retragă măsurile care exercită presiune politică sau economică asupra Transnistriei pe termen scurt, adică în câțiva ani. Inițiativele împotriva prezenței militare ruse în Transnistria ar trebui „neutralizate” și încercările conducerii de a reduce rolul Federației Ruse în conflictul transnistrean ar trebui contracarate. Mai degrabă, acele forțe politice din țară care susțin „relații constructive” cu Rusia ar trebui sprijinite. Măsurile împotriva cooperării cu NATO ar trebui luate până în 2025, pe termen lung se dorește stabilirea unei „atitudini negative față de NATO” în societate și cercurile politice importante.

„Principalii concurenți sunt UE și NATO”

David Kramer, fost ofițer al Departamentului de Stat al SUA responsabil cu democrația, drepturile omului și munca, a declarat: „Documentul îi neagă Moldovei suveranitatea, integritatea teritorială și dreptul de a-și alege propriul viitor.” Moldova este „abia recunoscută ca stat separat - în ansamblu însă, Moldova este văzută în ziar ca un satelit asupra căruia se poate exercita control și influență”. Și Marc Polymeropoulos, fost șef al operațiunilor CIA în Europa și Eurasia, spune: „Mandatul operațional clar, cu un cadru strategic și un calendar, demonstrează un program activ de măsuri pentru influențarea afacerilor interne ale Republicii Moldova pe termen scurt și lung”.

Analiștii politici au o opinie similară: „Cred că este o lucrare serioasă, în conformitate cu strategia rusă de integrare sistematică a țărilor post-sovietice pe care Rusia le vede ca parte a sferei sale de influență”, spune Stefan Meister, expert în Europa de Est și șeful programului Ordine internațională și Democrație la think tank-ul Societății Germane pentru Relații Externe (DGAP).

„Lucrarea arată clar că principalii concurenți sunt UE și NATO.” Rusia se vede într-o „situație competitivă directă” cu aceștia și încearcă să contracareze politicile și narațiunile lor de integrare.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, încearcă să-și aducă țara mai aproape de Occident încă de la izbucnirea războiului din Ucraina. Moldova este candidată la aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. În același timp, împinge lupta împotriva corupției și a demarat procese de reformă. Mulți bani se revarsă în țară pentru asta. Influența Moscovei s-ar putea astfel diminua - dacă nu ia măsuri mai active împotriva ei. Și se pare că da.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, a spus clar acum câteva zile: Rusia va încerca să destabilizeze Republica Moldova. Ei nu văd o amenințare militară imediată, dar Moscova alimentează protestele pentru a declanșa o revoltă împotriva guvernului. Două zile mai târziu, sâmbăta trecută, în capitala Chișinău au izbucnit manifestații, în care masele au scandat „Jos Maia Sandu!”. Ministerul Federal de Externe spune că guvernul federal a primit și rapoarte despre „înscenarea protestelor în Moldova de către actori ruși”.

„Ursul rus este prea mare pentru noi”
Au existat zvonuri repetate în ultimele săptămâni și luni că Moscova plănuiește o lovitură de stat în țară care vrea să răstoarne guvernul pro-european. Se presupune că poliția de frontieră din Republica Moldova a împiedicat recent intrarea în țară a presupușilor mercenari din grupul Wagner. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care președintele Sandu l-a numit premier pe Dorin Recean la jumătatea lunii februarie. Anterior, noul șef al guvernului a fost consilierul ei de securitate, el este considerat adevăratul centru al puterii în capitala Chișinău. Fostul antreprenor o înlocuieşte pe economistă Natalia Gavriliţa. Experții bănuiesc că președintele Sandu face acest lucru din cauza presiunii tot mai mari din partea Moscovei.

Noul prim-ministru a vorbit pentru SZ și partenerii săi. Într-o sală de conferințe de la etajul cinci al unei clădiri guvernamentale din Chișinău, cu steagurile Republicii Moldova și ale UE pe fundal, Recean comentează planul Kremlinului pentru țara sa. Principalul obiectiv strategic al Kremlinului este „a se asigura că Moldova nu are suveranitate asupra politicii sale externe”. Prin urmare, Rusia duce un război hibrid, încercând să răspândească nesiguranța și teama. „Evident că ajută la finanțarea acestor proteste și încercări de destabilizare”.

Moscova caută „băieți răi care să atace poliția, clădirile guvernamentale și afacerile și să folosească acest tip de provocare pentru a crea destabilizare”, a spus Recean. El vede acest lucru ca pe o amenințare majoră la adresa suveranității țării sale. „Când oamenii se sperie, spun, ok, ursul rus este prea mare pentru noi. Poate că putem ajunge la un fel de înțelegere cu Moscova și nu ne vor atinge”.

Temerile noului premier sunt justificate: Moscova întărește de ani de zile oamenii și grupurile loiale Kremlinului din Moldova. Predecesorul lui Sandu ca președinte, Igor Dodon, a luat o poziție clară pro-rusă și l-a lăudat pe Putin. Se pare că Rusia îi trimisese bani prin diverse canale. În 2020, Centrul de dosare, finanțat de criticul de la Kremlin Mihail Hodorkovski, și platforma de investigații Rise din Moldova au raportat cât de apropiat a fost contactul dintre Dodon și agenții serviciilor secrete ruși. De exemplu, Dodon și-a transmis proiectul de discurs pentru Conferința de securitate de la München. Când în cele din urmă a părăsit mandatul și a izbucnit războiul în Ucraina, se spune că Moscova l-a susținut pe politicianul de opoziție Ilan Shor și partidul său Șor cu milioane de dolari, a spus The Washington Post a raportat această toamnă.

„Țara ruptă între Est și Vest”

Avertismentele actuale din SUA se adresează probabil lui Șor: Politicianul, care se pare că trăiește în exil în Israel, se spune că ar fi organizat demonstrații cu mii de participanți împotriva creșterii mari a prețurilor. În ceea ce este probabil cea mai săracă țară din Europa, acest lucru este deosebit de exploziv. Februarie a arătat cât de fragilă este situația: în câteva zile, rachetele rusești zburau din Marea Neagră peste Moldova în Ucraina, apoi premierul și-a dat demisia și Ucraina a avertizat că există un plan detaliat al Rusiei de a perturba situația politică din Ucraina. 

Moldova este o „țară ruptă între Est și Vest, spre care ambele părți o trag”, spune un agent al serviciilor secrete occidentale. Rusia încearcă să „dstabilizeze Moldova oriunde este posibil”. Aceasta include, de asemenea, răspândirea zvonurilor - la fel ca recent cu Transnistria.
Recent, au existat rapoarte despre încercări dejucate de asasinare a mai multor oficiali de rang înalt în Transnistria. Agenția de știri rusă de stat Ria a raportat că serviciile de informații ucrainene ar fi fost în spatele acesteia. Kievul, la rândul său, a negat în grabă acuzațiile. În schimb, ei au arătat spre Rusia: acolo se află agresorul. Moscova caută doar o scuză pentru a interveni în Transnistria - și apoi să preia controlul asupra restului Moldovei. Acest lucru ar face planurile Kremlinului pentru Moldova din 2021 cu șapte ani mai devreme decât realitatea planificată pentru 2030.

Obiectivele Rusiei până în 2022