Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile generale din Germania, un spectru bântuie clasa politică a țării - spectrul lui Elon Musk, scrie European Conservative
Pe fondul presupusei amenințări de interferență străină în alegeri, zdruncinarea asupra modului de a-l opri pe șef miliardar supărător al X/Twitter – care a susținut public populistul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) – a atins cote îngrijorătoare. Acest lucru a fost evident atunci când Thierry Breton, fostul comisar al Uniunii Europene pentru afaceri digitale, a vândut ideea că alegerile ar putea trebui anulate dacă germanii au votat greșit.
Breton a discutat despre posibilitatea de ca AfD sa câstige alegerile într-un interviu cu postul francez BFMTV/RMC. Referindu-se la Musk, el a spus:
Să ne păstrăm calmul și să ne aplicăm legile în Europa atunci când acestea riscă să fie ocolite […]. Am făcut-o în România, și evident că o vom face dacă va fi nevoie în Germania.
El făcea, desigur, aluzie la anularea șocantă a alegerilor prezidențiale din decembrie din România, după ce un candidat necunoscut câștigase în mod surprinzător primul tur. Elitele UE au încercat să dea vina rezultatului pe „dezinformarea” străină răspândită prin intermediul rețelelor sociale.
Niciun politician german nu a mers încă atât de departe ca Breton. Dar ar fi o mare greșeală să respingem declarația fostului birocrat UE ca fiind o simplă greseală de exprimare– chiar dacă, între timp, s-a retractat. (După ce Musk l-a etichetat „un tiran al Europei ”, Breton a susținut că a fost citat greșit, că „a fost o altă știre falsă” sau o greșeală de traducere, postând pe Twitter: "UE NU are niciun mecanism pentru a anula orice alegere oriunde în UE"
Totuși, alte personalități influente, cum ar fi președintele Germaniei Frank Walter Steinmeier (SPD), au emis avertismente similare. Când Steinmeier a dizolvat Bundestagul (parlamentul german) în decembrie și a anunțat alegeri anticipate, el a spus: „Influența exterioară este un pericol pentru democrație. Fie că este ascuns... sau deschis și flagrant, așa cum se practică în prezent în mod deosebit de intens pe Platforma X.” În mod remarcabil, până în prezent, președintele nu s-a distanțat de amenințarea lui Breton de a anula rezultatele alegerilor.
Nu există nicio îndoială că Musk s-a amestecat. El a încurajat și conducerea AfD. La sfârșitul lunii decembrie, el a scris un articol de opinie pentru Die Welt în care susținea că „numai AfD ar putea salva Germania” de la declin. În urma avertismentelor lui Steinmeier din decembrie, el s-a adresat pe X, numind președintele drept „tiran antidemocratic”.
Apoi, pe 9 ianuarie, Musk a transmis în direct aproximativ 70 de minute de conversație cu Alice Weidel, candidatul AfD la funcția de cancelar. În timpul discuției, el și-a reiterat sprijinul pentru partidul ei. Deși nu toată lumea din AfD a fost mulțumită de performanța lui Weidel –au apreciat în mod natural sprijinul lui Musk. La conferința de partid a AfD, care a avut loc weekend-ul trecut, referirile lui Weidel la Musk au primit aplauze entuziaste.
Cu toate acestea, atribuirea succesului AfD lui Musk, mai degrabă decât eșecurilor politicienilor consacrați ai Germaniei, este un nonsens flagrant. Cifrele de vot ale partidului s-au menținut constant la aproximativ 20% timp de săptămâni, iar sondajele recente indică faptul că intervențiile lui Musk au avut un impact neglijabil, în cel mai bun caz. Această narațiune reflectă o presupunere antipopulistă persistentă și problematică: că alegătorii sunt obiecte pasive, ușor influențați de „demagogi”, mai degrabă decât să acționeze după propria lor judecată politică.
Încă din ianuarie anul trecut — cu mult înainte ca Musk să înceapă să facă năzbâtii online — Frank Walter Steinmeier a cerut o mare alianță împotriva AfD și a declarat: „Nu vom permite ca această țară să fie distrusă de niște șarlatani extremiști.” Ceea ce a vrut să spună era că susținătorii AfD urmau niște șarlatani și personaje dubioase, așa cum șobolanii și copiii din Hamelin au urmat șarlatanul în vechea poveste populară germană, către pierzanie. Insulta adusă alegătorilor germani prin această analogie a fost, evident, pierdută pentru președinte. Frica establishmentului fața de Musk este, în realitate, frica lor de electorat.
Amenințarea de a anula alegerile a fost doar una dintre multele care au fost făcute în ultimele zile. În urma conversației lui Musk cu Weidel, vicepreședintele UE Henna Virkkunen a anunțat o investigație pentru a stabili dacă conversația a încălcat Legea privind serviciile digitale. Bundestag-ul german a lansat, de asemenea, o investigație pentru a stabili dacă a fost o „donație de partid” ilegală.
Ideea că discursul a oferit partidului un avantaj monetar ilegal („ geldwerter Vorteil ”) a fost înaintată și de Robert Habeck, ministrul german al economiei și candidatul Partidului Verzilor la funcția de cancelar. Dacă se dovedește acuzația de avantaj financiar, „acest lucru ar avea consecințe considerabile” pentru AfD, a spus Michael Brenner, avocat constituțional, adăugând că partidul s-ar putea confrunta cu „o sumă foarte substanțială” în amenzi.
A susține că un singur interviu ar fi putut oferi AfD un avantaj nedrept în perioada premergătoare alegerilor federale este mai mult decât necinstită. În timp ce partidele principale precum SPD, CDU și Verzii primesc în mod regulat o acoperire mass-media extinsă prin numeroase interviuri și talk-show-uri, AfD a fost frecvent exclusă de astfel de platforme.
Excluderea sistematică a celui de-al doilea cel mai popular partid din Germania de pe platformele media nu este surprinzătoare. De ani de zile, peisajul media german a fost dominat de o viziune de centru-stânga asupra lumii. Această părtinire se reflectă în demografia profesioniștilor media. Un studiu din 2020 asupra cursanților de la postul public ARD a arătat o preferință covârșitoare pentru partidele de stânga: 57% au susținut Verzii, 23% Partidul de Stânga și 12% SPD.
Un alt studiu cuprinzător a indicat că 41% dintre jurnaliştii germani se aliniază politicii verzi. În mod remarcabil, niciunul dintre jurnaliștii chestionați nu și-a exprimat alinierea politică cu AfD.
Intervenția grosolană a lui Musk în campania electorală din Germania nu este lipsită de probleme. Dar, după cum arată discuțiile despre anularea alegerilor și amenințările cu amenzi grele, tendințele autoritare ale elitei sunt cea mai mare problemă. Amenințarea lui Thierry Breton trebuie să servească drept avertisment pentru fiecare democrat care crede că oamenii pot hotărî pe cine să susțină la alegeri.
