Într-un articol publicat pe platforma Substack a Departamentului de Stat al SUA, Samuel Samson, consilier superior în cadrul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, lansează un apel ferm către Europa pentru a-și reafirma angajamentul față de moștenirea comună occidentală. Autorul avertizează că democrațiile europene sunt amenințate de centralizarea puterii, cenzura digitală și abandonarea valorilor tradiționale, iar parteneriatul transatlantic riscă să fie subminat dacă nu se revine la fundamentele civilizației occidentale: libertatea, virtuțile civice și suveranitatea națională. . Acest climat afectează alegerile din Europa: în Germania, Franța, Polonia și România, partide și candidați au fost supuși unor restricții controversate, ridicând semne de întrebare cu privire la corectitudinea alegerilor din aceste țări, spune oficialul american.
Nevoia de aliați civilizaționali în Europa
Autor: Samuel Samson
Consilier principal în cadrul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL)
Relația strânsă dintre Statele Unite și Europa depășește proximitatea geografică și politicile tranzacționale. Ea reprezintă o legătură unică, întemeiată pe o cultură comună, credință, legături de familie, ajutor reciproc în vremuri de criză și, mai presus de toate, o moștenire civilizațională occidentală împărtășită.
Parteneriatul nostru transatlantic este susținut de o bogată tradiție occidentală a dreptului natural, a eticii virtuții și a suveranității naționale. Această tradiție își are rădăcinile în Atena și Roma, trece prin creștinismul medieval, dreptul comun englez și se regăsește în documentele fondatoare ale Americii. Afirmația revoluționară din Declarația de Independență conform căreia oamenii sunt „înzestrați de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile” reflectă gândirea lui Aristotel, Toma d’Aquino și a altor giganți ai gândirii europene, care au recunoscut că toți oamenii posedă drepturi naturale pe care niciun guvern nu le poate anula sau nega. America rămâne profund îndatorată Europei pentru această moștenire intelectuală și culturală.
Această legătură dintre Europa și Statele Unite este și motivul pentru care vorbim sincer atunci când nu suntem de acord sau avem motive de îngrijorare – și este motivul pentru care administrația Trump trage un semnal de alarmă în Europa. Când vicepreședintele Vance a vorbit la Conferința de Securitate de la München din acest an, a fost clar în mesajul său: „Ceea ce mă îngrijorează este amenințarea din interior – retragerea Europei din fața unora dintre cele mai fundamentale valori ale sale – valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii.”
După cele două războaie mondiale devastatoare, națiunile europene au încercat să prevină viitoare catastrofe prin crearea unor structuri supranaționale menite să apropie statele și să faciliteze relații diplomatice și economice mai profunde. Promotorii acestei noi ordini – inclusiv partide creștine și pro-democrație bine intenționate – visau la o transformare grandioasă: o lume care să depășească dezbinarea generată de naționalism și credință, pentru a inaugura o eră de pace fără precedent. Prin abandonarea ancorelor identitare – națiune, cultură, tradiție – liberalismul global promitea ceea ce Francis Fukuyama a numit celebru „sfârșitul istoriei”, inovația supremă a vieții politice.
Astăzi, această promisiune este ruinată. În schimb, asistăm la o campanie agresivă împotriva civilizației occidentale înseși. În toată Europa, guvernele și-au folosit instituțiile politice împotriva propriilor cetățeni și împotriva moștenirii noastre comune. Departe de a consolida principiile democratice, Europa a devenit un focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și alte numeroase atacuri împotriva autoguvernării democratice.
Aceste tendințe îngrijorătoare s-au accentuat în ultimii ani. În Regatul Unit, poliția arestează creștini – precum Adam Smith-Connor și Livia Tossici-Bolt – pentru că se roagă în tăcere în fața clinicilor de avort. În 2023, peste 12.000 de cetățeni britanici au fost arestați pentru postări online, inclusiv comentarii critice la adresa crizei migrației din Europa, pe care autoritățile le-au considerat „extrem de ofensatoare”.
În Germania, guvernul a instituit sisteme elaborate pentru a monitoriza și cenzura discursul online, sub pretextul combaterii dezinformării și al prevenirii ofensei. Când cetățenii germani își exprimă îngrijorările legitime cu privire la impactul economic și social al globalizării sau critică politicieni, riscă să fie amendați, etichetați drept radicali sau chiar să li se percheziționeze locuințele de către forțele de ordine. Legea europeană privind serviciile digitale (Digital Services Act), promovată ca o măsură de protecție a copiilor împotriva conținutului online dăunător, este folosită în schimb pentru a reduce la tăcere vocile disidente printr-o moderare de conținut de tip orwellian. Reglementatori independenți supraveghează acum companiile de social media, inclusiv platforme americane de prim rang precum X, și amenință cu amenzi uriașe în caz de nerespectare a noilor norme stricte privind discursul online.
Acest climat afectează și alegerile din Europa. Așa cum a subliniat recent secretarul de stat Rubio, partidul Alternativa pentru Germania (AfD), aflat în creștere în sondaje, a fost declarat recent organizație „extremistă” de către serviciile de informații germane — o clasificare care ar putea duce la excluderea sa din procesul electoral. În Franța, principala candidată la președinție, Marine Le Pen, a fost acuzată de deturnare de fonduri și, într-o abatere de la procedura standard, a fost imediat interzisă din cursă. Restricții similare au avut loc în Polonia și România împotriva unor partide sau politicieni anumiți. În același timp, națiuni creștine precum Ungaria sunt pe nedrept etichetate drept regimuri autoritare sau care încalcă drepturile omului.
Americanii cunosc aceste tactici. De fapt, o strategie similară de cenzură, demonizare și instrumentalizare birocratică a fost folosită împotriva președintelui Trump și a susținătorilor săi. Ceea ce dezvăluie această realitate este că proiectul liberal global nu sprijină înflorirea democrației — dimpotrivă, o strivește, împreună cu patrimoniul occidental, în numele unei clase conducătoare decadente care se teme de propriul popor.
Îngrijorările noastre nu sunt partizane, ci de principiu. Suprimarea libertății de exprimare, facilitarea migrației în masă, atacurile asupra libertății religioase și subminarea alegerilor libere amenință însăși fundația parteneriatului transatlantic. O Europă care își abandonează rădăcinile spirituale și culturale, care tratează valorile tradiționale ca relicve periculoase și care concentrează puterea în instituții fără răspundere democratică este o Europă tot mai incapabilă să reziste în fața amenințărilor externe și a degradării interne. În acest sens, obținerea păcii în Europa și în lume nu necesită respingerea moștenirii noastre culturale comune, ci o reînnoire a acesteia.
Secretarul Rubio a afirmat clar că Departamentul de Stat va acționa întotdeauna în interesul național al Americii. Derapajele democratice ale Europei nu afectează doar cetățenii europeni, ci influențează din ce în ce mai mult securitatea și relațiile economice ale Americii, precum și drepturile la liberă exprimare ale cetățenilor și companiilor americane.
Speranța noastră este ca atât Europa, cât și Statele Unite să își reafirme atașamentul față de moștenirea noastră occidentală comună și ca națiunile europene să înceteze folosirea instituțiilor guvernamentale împotriva celor care încearcă să o apere. Nu vom fi întotdeauna de acord asupra mijloacelor sau asupra amplorii acțiunilor, dar pași concreți ai guvernelor europene pentru a garanta protecția libertății de exprimare politică și religioasă, securitatea frontierelor și alegeri corecte ar reprezenta un progres binevenit.
Statele Unite rămân angajate față de un parteneriat solid cu Europa și față de cooperarea în atingerea unor obiective comune de politică externă. Totuși, acest parteneriat trebuie să se bazeze pe moștenirea noastră comună, nu pe conformismul globalist. Relația noastră este prea importantă, istoria noastră prea valoroasă, iar miza internațională prea mare pentru a permite subminarea acestui parteneriat. Prin urmare, de ambele părți ale Atlanticului, trebuie să păstrăm valorile culturii noastre comune, asigurându-ne că civilizația occidentală rămâne o sursă de virtute, libertate și împlinire umană pentru generațiile viitoare.
