"Noi actori profită de pe urma anarhiei de pe internet" pentru a sădi discordie, a avertizat Institutul pentru Dialog Strategic. Institutul a subliniat că, astfel, se încearcă subminarea democrației și generarea unui haos politic în contextul alegerilor europarlamentare.
"Noii actori profită de anarhia de pe Internet, deseori aliniindu-se statelor ostile, precum Rusia, cât și intereselor speciale americane, dar de asemenea creând propriile lor campanii paneuropene", se mai afirmă în studiu. Investigația are ca scop identificarea rolului propagandei digitale în cursul alegerilor pentru Parlamentul European în țări precum Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia.
Partide populiste, miliţii informatice de extremă dreapta, grupuri religioase "adaptează tacticile cunoscute ca fiind folosite de state", a precizat Institutul de cercetare cu sediul la Londra.
Se mai indică faptul că este posibil ca sursa de inspirație a acestpr actori europeni să fie campania Kremlinului de influențare a alegerilor prezidenţiale din SUA, în 2016, utilizând conturi false automatizate pentru a-și promova cauzele și pentru a-şi ataca adversarii.
Legătura acestor actori cu partidele politice este deseori opacă, formațiunile politice menținând distanța necesară pentru a putea nega orice implicare. "De asemenea, observăm (...) atacuri personalizate și intimidarea adversarilor (...) parte a unui ansamblu de strategii tot mai coerent al dreptei populiste pentru a obține și păstra puterea, pentru a răspândi confuzie, a submina încrederea în instituții democratice independente și a promova mentalitatea extremistă", afirmă autorii raportului.
Pe fondul preocupărilor privind un val de dezinformări, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a creat un sistem de alertă rapidă, cu zeci de angajați. Aceștia se ocupă cu monitorizarea rețelelor de socializare pentru a avertiza din timp în legătură cu posibile tentative de imixtiune.
Centrul, erodat in urma europarlamentarelor
Alegerile europene au adus în faţa urnelor un număr record de alegători. Marile partide şi-au pierdut din pondere, iar Parlamentul European devine mai diversificat.
Marea surpriză a alegerilor europene a fost participarea masivă la vot. Aproximativ 51% din cei 420 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot şi-au exprimat opţiunea.
Aceasta reprezintă o creştere cu 8% comparativ cu europarlamentarele de acum cinci ani.
Protestele împotriva politicii de mediu, grevele elevilor şi dorinţa de contracarare a partidelor eurosceptice şi populiste de dreapta au mobilizat cetățenii, consideră politologul Janis Emmanouilidis, expert în cadrul institutului European Policy Centre din Bruxelles.
Comisarul UE, liberala Margrethe Vestager, originară din Danemarca, a apreciat că oamenii au realizat faptul că a vota înseamnă exercitarea puterii. "Această putere ar trebui folosită şi oamenii spun că există o miză", a declarat Margrethe Vestager, care doreşte să devină preşedinte al Comisiei Europene.
"Candidează partide care vor să distrugă UE, candidează partide care se numesc naţionaliste, dar care îşi vând ţara ruşilor. Aceasta i-a făcut pe oameni să se ducă să voteze de această dată". a declarat.
Candidatul social-democraţilor europeni, Frans Timmermans, a afirmat că masiva participare la vot demonstrează "un semnal pentru o democraţie funcţională".
Liberalii şi ecologiştii au câştigat teren
Liberalii şi ecologiştii au reuşit să-şi sporească prezenţa în Parlamentul European. În Germania, ecologiştii au obţinut peste 20% din voturi, clasându-se pe locul al doilea, înaintea social-democraţilor şi în urma creştin-democraţilor. Este cel mai bun rezultat obţinut de ecologişti într-un scrutin organizat la nivelul întregii Germanii.
Liderul grupului parlamentar al social-democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, s-a declarat dezamăgit de rezultatul slab obţinut de laburişti în alegeri şi a menționat că partidul său a subestimat importanţa mediului ca temă de campanie electorală.
Noul lider al Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, Annegret Kamp-Karrenbauer, a recunoscut la Berlin deficite în cazul mediului, principala temă de campanie.
Totuşi, s-a declarat satisfăcută că CDU a rămas cea mai puternică formaţiune politică din Germania, în pofida pierderilor înregistrate, iar Partidul Popular European continuă să aibă cel mai numeros grup în Parlamentul European.
Manfred Weber, candidat al PPE a exprimat, după alfarea rezultatului, dorința de a fi desemnat la conducerea Comisiei Europene. "Nu am repurtat o victorie răsunătoare dar rămânem cel mai puternic grup", a declarat politicianul creştin-social bavarez la Bruxelles.
El a îndemnat celelalte partide pro-europene să colaboreze, adresând verzilor un mesaj. "Ecologiştii sunt şi ei câştigătorii scrutinului. De aceea sunt potenţiali parteneri. Ar trebui să ne unim eforturile şi să alcătuim un mandat pentru următorii cinci ani", a menționat preluat de Deutsche Welle.
Creştin-democraţii rămân cel mai puternic grup parlamentar
Partidul Popular European, condus de Manfred Weber, deține peste 180 de mandate în Parlamentul European - cu 42 mai puţine decât până acum. Social-democraţii au scăzut ca pondere, ajungând la 147 de mandate.
La rândul lor, liberalii însumează 105 mandate, împreună cu candidaţii formaţiunii preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Ecologiştii îşi sporesc prezenţa de la 52 la 67 de mandate.
Populiştii de dreapta au devenit, în unele ţări, precum Franţa sau Italia, foarte puternici, dar rezultatul lor general este sub aşteptările demoscopilor.
Împreună ei au aproximativ 150 de mandate, dar acestea se împart la trei grupuri parlamentare diferite. Naţionaliştii germani ai AfD nu au obţinut un scor atât de mare cum indicau sondajele, dar s-au clasat - de exemplu în landul federal Brandenburg - pe locul întâi, înaintea creştin-democraţilor.
Populiştii de dreapta și-au îmbunătățit rezultatul
Expertul Janis Emmanouilidis a evidenţiat faptul că partidele pro-europene continuă să deţină 80% din mandate.
"Ca grup, populiştii de dreapta nu au devenit atât de puternici cum avertizau unii sau alţii. Noi am ştiut mereu că aceştia nu vor deveni majoritari. Acum s-au dovedit mai slabi decât am crezut".
În Italia, partidul de dreapta Lega Nord, condus de ministrul de Interne, Matteo Salvini, s-a clasat pe primul loc. În Franţa, politiciana de dreapta Marine Le Pen, a înfrânt formaţiunea preşedintelui Franţei, care s-a plasat pe locul secund.
"Macron a încercat cu adevărat, aruncând în balanţă întreaga pondere politică a funcţiei prezidenţiale, să împiedice o victorie a formaţiunii conduse de Marine Le Pen, dar nu a reuşit" a subliniat Janis Emmanouilidis.
În alte ţări membre UE s-a înregistrat o scădere a ponderii partidelor de centru. Au devenit mai puternici liberalii, ecologiştii şi naţionaliştii. Experţii de la Bruxelles se referă la un proces de fragmentare a scenei politice, aflat în plină desfăşurare.
"Constatăm că marile partide au pierdut din susţinere şi va fi nevoie de o coaliţie largă pentru asigurarea majorităţii" a menționat Janis Emmanouilidis. În viitorul Parlament European, conservatorii și social-democrații nu vor mai putea alcătui o majoritate ca până acum. Ei vor trebui să se alieze şi cu liberalii şi poate, şi cu ecologiştii.
O majoritate de stânga, alcătuită din social-democraţi, stânga, ecologişti şi liberali nu pare, aritmetic, posibilă. Nici o majoritate de dreapta nu pare posibilă întrucât creștin-democrații nu vor să se alieze cu naționaliștii și populiștii de dreapta.
"De acum înainte devine complicat, fiindcă nimeni nu va reuși fără alții să alcătuiască o majoritate suficientă. Va fi așadar foarte interesant în următoarele zile să vedem cine cu cine stă de vorbă pentru a pune lucrurile în mişcare", a declaratm pentru Deutsche Welle, Margrethe Vestager.
Alegeri excepţionale în Marea Britanie
Neobişnuite au fost alegerile europarlamentare în Regatul Unit, care vrea să părăsească UE, dar care nu a reuşit să organizeze Brexit înainte de scrutin.
Premierul britanic, Theresa May, şi-a anunţat demisia. Noua formaţiune Brexit-Party, a politicianului anti-UE Nigel Farage, a câştigat detaşat alegerile europarlamentare cu 31,5% din voturi. Pe de altă parte, conservatorii, aflaţi la putere, au fost aspru sancţionaţi.
În Grecia, premierul de stânga Alexis Tsipras a pierdut în fața opoziției conservatoare şi a anunţat organizarea de alegeri anticipate. În Austria, Partidul Popular al cancelarului conservator Sebastian Kurz şi-a îmbunătățit rezultatul.
Populiştii de dreapta ai FPÖ, care s-au văzut nevoiţi să plece de la guvernare, au obținut un procentaj mai scăzut decât indicau sondajele înaintea "scandalului Ibiza".
Fostul președinte al populiștilor, Heinz-Christian Strache, a fost filmat în vara anului 2017 pe insula spaniolă în timp ce-i propunea unei pretinse nepoate a unui oligarh rus contracte cu statul în schimbul sprijinului electoral. Extrase din film au fost publicate de presa germană cu o săptămână înaintea alegerilor europarlamentare.
