New York Times: Un grup pro-ucrainean a distrus Nord Stream, spun serviciile americane

07 Mar 2023
New York Times: Un grup pro-ucrainean a distrus Nord Stream, spun serviciile americane

Ziarul New York Times a publicat marți după-amiază un articol care spune că serviciile de informații americane presupun că un grup pro-ucrainean a efectuat atacul Nord Stream.

Noile informații analizate de oficiali americani sugerează că un grup pro-ucrainean a efectuat anul trecut atacul asupra conductelor Nord Stream, un pas către determinarea responsabilităților pentru un act de sabotaj care a derutat anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Oficialii americani au spus că nu au nicio dovadă că președintele Volodymyr Zelensky sau locotenenții săi au fost implicați în operațiune sau că autorii au acționat la îndrumarea oficialilor guvernului ucrainean.

Atacul neclar asupra conductelor de gaze naturale, care leagă Rusia de Europa de Vest, a alimentat speculațiile publice cu privire la vinovați, de la Moscova la Kiev și Londra la Washington, și a rămas unul dintre cele mai importante mistere nerezolvate ale Rusiei ale războiului în Ucraina.

Ucraina și aliații săi au fost văzuți de unii oficiali ca având cel mai logic motiv potențial de a ataca conductele. Ei s-au opus proiectului de ani de zile, numind-l o amenințare pentru securitatea națională, deoarece ar permite Rusiei să vândă mai ușor gaze către Europa.

Oficialii guvernului ucrainean și ai serviciilor de informații militare spun că nu au avut niciun rol în atac și nu știu cine l-a comis.

Oficialii americani au spus că nu știau multe despre făptuitori și despre afilierile lor. Analiza informațiilor nou colectate sugerează că aceștia erau oponenți ai președintelui Vladimir V. Putin al Rusiei, dar nu specifică membrii grupului sau cine a condus sau a plătit operațiunea. Oficialii americani au refuzat să dezvăluie natura informațiilor, modul în care au fost obținute sau orice detalii despre puterea dovezilor pe care le conține. Ei au spus că nu există concluzii ferme în acest sens, lăsând deschisă posibilitatea ca operațiunea să fi fost efectuată în afara registrelor de către o forță de proxy cu legături cu guvernul ucrainean sau cu serviciile sale de securitate.

Unele speculații inițiale din SUA și Europa s-au concentrat pe posibila culpabilitate a Rusiei, în special având în vedere priceperea sa în operațiunile submarine, deși nu este clar ce motivație ar avea Kremlinul în sabotarea conductelor, având în vedere că acestea au fost o sursă importantă de venituri și un mijloc pentru Moscova de a exercită influență asupra Europei. O estimare a estimat costul reparației conductelor începând de la aproximativ 500 de milioane de dolari. Oficialii americani spun că nu au găsit nicio dovadă a implicării guvernului rus în atac.

Oficialii care au analizat informațiile au spus că cred că sabotorii sunt cel mai probabil cetățeni ucraineni sau ruși, sau o combinație. Oficialii americani au declarat că nu au fost implicați cetățeni americani sau britanici.

Conductele au fost distruse de explozii de adâncime în septembrie, în ceea ce oficialii americani au descris la acea vreme drept un act de sabotaj. Oficialii europeni au declarat public că cred că operațiunea care a vizat Nord Stream a fost probabil sponsorizată de un stat, posibil din cauza rafinamentului cu care autorii au plantat și detonat explozivii pe podeaua Mării Baltice fără a fi detectați. Oficialii americani nu au declarat public că cred că operațiunea a fost sponsorizată de un stat.

Explozivii au fost cel mai probabil pusi cu ajutorul unor scafandri experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de informații, au declarat oficialii americani care au analizat noile informații. Dar este posibil ca făptuitorii să fi primit în trecut o pregătire guvernamentală specializată.

Oficialii au spus că există încă lacune enorme în ceea ce știau agențiile de spionaj americane și partenerii lor europeni despre ceea ce s-a întâmplat. Însă oficialii au spus că ar putea constitui primul indiciu semnificativ care reiese din mai multe investigații atent supravegheate, ale căror concluzii ar putea avea implicații profunde pentru coaliția care sprijină Ucraina.

Orice sugestie de implicare a Ucrainei, directă sau indirectă, ar putea bulversa relația delicată dintre Ucraina și Germania, diminuând sprijinul publicului german care e supus unor prețuri mari la energie în numele solidarității.

Oficialii americani care au fost informați sunt împărțiți cu privire la cât de multă greutate trebuie acordată noilor informații. Toți au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre informații secrete și chestiuni de diplomație sensibilă.

Oficialii americani au spus că noile rapoarte de informații le-au sporit optimismul că agențiile americane de spionaj și partenerii lor din Europa pot găsi mai multe informații, ceea ce le-ar putea permite să ajungă la o concluzie fermă cu privire la autori. Nu este clar cât timp va dura acest proces. Oficialii americani au discutat recent despre informațiile cu omologii lor europeni, care au preluat conducerea atacului de anchetă.

O purtătoare de cuvânt a C.I.A. a refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a adresat întrebări despre conducte autorităților europene, care își desfășoară propriile investigații.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, așa cum sunt cunoscute cele două conducte, se întind pe 760 de mile de la coasta de nord-vest a Rusiei până la Lubmin, în nord-estul Germaniei. Prima construcție a costat peste 12 miliarde de dolari și a fost finalizată în 2011.

Nord Stream 2 a costat ceva mai puțin decât prima conductă și a fost finalizat în 2021, din cauza obiecțiilor din partea oficialilor din Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și Ucraina, printre altele, care au avertizat că va crește dependența Germaniei de gazul rusesc. În timpul unei viitoare crize diplomatice dintre Occident și Rusia, susțineau acești oficiali, Moscova ar putea șantaja Berlinul amenințând că va reduce aprovizionarea cu gaze, de care germanii au depins foarte mult, mai ales în lunile de iarnă. (Germania a renunțat la dependența de gazul rusesc în ultimul an.)

La începutul anului trecut, președintele Biden, după întâlnirea cu cancelarul Olaf Scholz al Germaniei la Casa Albă, a declarat că decizia lui Putin cu privire la atacul asupra Ucrainei va determina soarta Nord Stream 2.

„Dacă Rusia invadează, asta înseamnă că tancuri și trupe trec din nou granița cu Ucraina, atunci nu va mai exista Nord Stream 2”, a spus dl Biden. „Vom pune capăt.”

Când a fost întrebat exact cum se va realiza acest lucru, domnul Biden a spus în mod criptic: „Îți promit că vom reuși să o facem”.

Câteva săptămâni mai târziu, Scholz a anunțat că guvernul său va bloca conducta Nord Stream 2 să devină operațională. La două zile după aceea, Rusia a lansat invazia așteptată.

De la exploziile de-a lungul conductelor din septembrie, au existat speculații ample despre ceea ce s-a întâmplat pe fundul mării, lângă insula daneză Bornholm.

Polonia și Ucraina au acuzat imediat Rusia că a plantat explozivi, dar nu au oferit nicio dovadă.

Rusia, la rândul ei, a acuzat Marea Britanie că a efectuat operațiunea – tot fără dovezi. Rusia și Marea Britanie au negat orice implicare în explozii.

Luna trecută, jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat un articol pe platforma de newsletter Substack în care concluziona că Statele Unite au efectuat operațiunea sub conducerea domnului Biden. Pentru a-și prezenta cazul, Hersh a citat amenințarea președintelui de a „a pune capăt” Nord Stream 2 și declarații similare ale altor înalți oficiali americani.

Oficialii americani spun că dl Biden și consilierii săi de top nu au autorizat o misiune de distrugere a conductelor Nord Stream și spun că nu a existat nicio implicare a SUA.

Orice descoperire care da vina pe Kiev sau pe împuterniciți ucraineni ar putea provoca o reacție în Europa și ar putea îngreuna  menținerea unui front occidental unit în sprijinul Ucrainei.

Oficialii americani și agențiile de informații recunosc că au vizibilitate limitată asupra procesului decizional din Ucraina.

În ciuda dependenței profunde a Ucrainei de Statele Unite pentru sprijin militar, de informații și diplomatic, oficialii ucraineni nu sunt întotdeauna transparenți cu omologii lor americani cu privire la operațiunile lor militare, în special cele împotriva țintelor rusești din spatele liniilor inamice. Acele operațiuni i-au frustrat pe oficialii americani, care cred că nu au îmbunătățit măsurabil poziția Ucrainei pe câmpul de luptă, ci au riscat să- i înstrăineze pe aliații europeni și să extindă războiul.

Operațiunile care au deranjat Statele Unite au inclus o lovitură la începutul lunii august asupra bazei aeriene ruse Saki de pe coasta de vest a Crimeei, un atac cu un camion cu bombă în octombrie care a distrus o parte a podului strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia de Crimeea, și lovituri cu drone în Decembrie a vizat bazele militare rusești din Ryazan și Engels, la aproximativ 300 de mile dincolo de granița cu Ucraina.

Dar au existat și alte acte de sabotaj și violență de proveniență mai ambiguă pe care agențiile de informații americane le-au atribuit mai greu serviciilor de securitate ucrainene.

Unul dintre acestea a fost o mașină-bombă lângă Moscova, în august, care a ucis-o pe Daria Dughina, fiica unui naționalist rus proeminent.

Kievul a negat orice implicare, dar agențiile de informații americane au ajuns în cele din urmă să creadă că uciderea a fost autorizată de ceea ce oficialii au numit „elementele” guvernului ucrainean. Ca răspuns la constatare, administrația Biden i-a mustrat în mod privat pe ucraineni și i-a avertizat să nu întreprindă acțiuni similare.

Exploziile care au rupt conductele Nord Stream au avut loc la cinci săptămâni după uciderea Dariei Dughina. După operațiunea Nord Stream, au existat speculații tăcute - și îngrijorare - la Washington că părți ale guvernului ucrainean ar fi putut fi implicate și în acea operațiune.

Noile informații nu au furnizat până acum nicio dovadă a complicitatei guvernului ucrainean la atacul asupra conductelor, iar oficialii americani spun că nivelul de încredere al administrației Biden în Zelensky și în echipa sa de securitate națională a crescut constant.

La câteva zile după explozie, Danemarca, Suedia și Germania și-au început propriile investigații separate asupra operațiunii Nord Stream.

Agențiile de informații și de aplicare a legii de pe ambele maluri ale Atlanticului au avut dificultăți în a obține dovezi concrete despre ceea ce s-a întâmplat pe fundul mării în ore, zile și săptămâni înainte de explozii.

Conductele în sine nu au fost monitorizate îndeaproape, nici de firmele comerciale, nici de guverne. Mai mult, găsirea navei sau a navelor implicate a fost complicată de faptul că exploziile au avut loc într-o zonă cu trafic intens.

Acestea fiind spuse, anchetatorii au multe piste de urmărit.

Potrivit unui parlamentar european informat la sfârșitul anului trecut de principalul serviciu de informații extern al țării sale, anchetatorii au adunat informații despre aproximativ 45 de „nave fantomă” ale căror transpondere de locație nu erau pornite sau nu funcționau când au trecut prin zonă, posibil pentru a ascunde mișcările lor.

De asemenea, legiuitorului i s-a spus că mai mult de 1.000 de kilograme de explozibili „de grad militar” au fost folosite de făptuitori.

Purtătorii de cuvânt ai guvernului danez nu au avut niciun comentariu imediat.

Purtătorii de cuvânt ai guvernului german au refuzat să comenteze.

Mats Ljungqvist, un procuror superior care conduce ancheta din Suedia, a declarat pentru The New York Times la sfârșitul lunii trecute că vânătoarea vinovatilor continuă.

„Este datoria mea să îi găsesc pe cei care au aruncat în aer Nord Stream. Pentru a mă ajuta, am Serviciul de Securitate al țării noastre”, a spus domnul Ljungqvist. „Cred că Rusia a fost cea care a aruncat în aer Nord Stream? Nu m-am gândit niciodată. Nu este logic. Dar, ca și în cazul unei crime, trebuie să fii deschis la toate posibilitățile.”

Alte stiri din Externe

Ultima oră