În țările cu un standard de viață ridicat se remarcă o îndepătare a societății față de religie, tot mai multe persoane declarându-se atee, informează huffingtonpost.com.
Sociologii explică acest fenomen prin faptul că pe măsură de nivelul de trai al oamenilor devine din ce în ce mai ridicat, aceștia sunt mai puțin îngrijorați de acoperirea unor nevoi de bază, de boală sau de violență, simțindu-se din ce în ce mai siguri în starea de bunăstare și nu mai trebuie să apeleze la divinitate pentru a-și învinge temerile.
Studiul legăturii dintre îmbunătățirea condițiilor de viață și scăderea religiozității s-a desfășurat în nouă țări: Marea Britani, Suedia, Germania, Japonia, Franța, Olanda, Danemarca, Belgia și Cehia, în care există o prezență semnificativă a ateismului, sesizându-se că factorul cheie în laicizarea societății este dezvoltarea economică.
Credința în Dumnezeu nu este singura măsură relevantă a religiozității. O persoană ar putea crede în Dumnezeu într-un mod destul de superficial, fără ca religia să-i influențeze viața de zi cu zi. Modalitatea evaluării profunzimii angajamentului religios în studiul realizat a fost aceea de a cere participanților la sondaj să spună dacă religia este importantă în viața lor de zi cu zi.
În țările studiate, în 2004 - data realizării ultimului sondaj pe această temă, peste jumătate din populație s-a declarat atee, iar produsul intern brut era în media 26,245 euro, comparativ cu 9,552, într-o țară aflată într-un stadiu mediu de dezvoltare.
Probabilistic statele cu nivel mediu le vor ajunge pe cele dezvoltate, în 2035 - având în vedere rata medie de creștere a produsului intern brut la nivel global din ultimii 30 de ani - 3,33% conform statisticilor Fondului Monetar Internațional, an ce poate fi considerat având în vedere datele prezentate anterior, ca un prag al trecerii societății către ateism. Conform estimărilor, populația lumii va fi preponderent atee în jurul anului 2041.
Cercetătorii consideră că totuși fundamentalismul religios va continua să se manifeste, astfel de grupuri extrem de active vor deveni minoritare la nivel global, iar în timp vor fi marginalizate pe măsură ce se instalează prosperitatea la nivel mondial.
Mai mult, un exemplu îl reprezintă fundamentaliștii religioși care încep să se integreze din punct de vedere economic. Femeile tinere încep să meargă la muncă și să își întemeieze familii, așa cum se întâmplă în prezent printre mormonii din Statele Unite, în acest caz, religia clasându-se pe un plan secundar.
Din punctul de vedere al realizatorilor studiului, pierderea credinței nu este un motiv de îngrijorare - țările cu o populație preponderent atee fiind evaluatedrept națiuni extrem de morale, cu un nivel neobișnuit de încredere socială, egalitate economică, infracționalitate scăzută și un nivel ridicat de implicare civică.
Deși studiul oferă elemente concrete de interdependență, nu te poți întreba... oare chiar nu mai avem nevoie de religie? Nu de bigotism, ci de filosofia acesteia, care a modelat omenirea de la începuturile sale?
