Cucerirea orașului Avdiïvka de către ruși, moartea lui Navalny, ajutorul militar american la Kiev blocat...Aceste evenimente au cufundat Conferința de Securitate de la München în confuzie și incertitudine, scrie Le Figaro
În acest weekend, din cauza lipsei de muniție occidentală, armata ucraineană s-a retras din Avdiika, promițând un nou avans al trupelor rusești în Donbass ; Personajul opoziției lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, a murit în închisoare. Iar ajutorul militar al SUA pentru Kiev, în valoare de 60 de miliarde de dolari, rămâne blocat în Camera Reprezentanților. Urgența continuă dar parlamentarii tocmai și-au oprit munca de două săptămâni.
Faptul ca aceste evenimente au aparut concomitent a aruncat Conferința de Securitate de la München în confuzie și incertitudine. Acum tabăra occidentală își exprimă criticile cu voce tare. „Anul acesta, preocupările sunt atât mai profunde, cât și mai vizibile. Reevaluarea strategiei în Ucraina generează incertitudine. Este ca și cum am fi într-un impas”, a rezumat Dan Smith, directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Acest eveniment anual major de cooperare transatlantică în domeniul securității se încheie duminică, doar cu promisiuni de „sprijin” suplimentar pentru Ucraina, același lucru repetat de la invazia rusă de acum doi ani.
„Anul trecut am crezut că Ucraina va câștiga. Anul acesta, ei spun că Rusia va câștiga”, a observat premierul norvegian Jonas Gahr Store. Cu o săptămână mai devreme, serviciile de informații ale Regatului, pilon al NATO, publicaseră în capitala bavareză un raport mult discutat, potrivit căruia Moscova „își recâștigă avantajul”.
Oaspetele tradițional, Volodymyr Zelensky , a deplâns încă o dată deficitele din armata sa care „permit lui Putin să se adapteze la intensitatea actuală a războiului”. Semnarea de către președintele ucrainean a două acorduri bilaterale de cooperare în materie de securitate cu Emmanuel Macron și Olaf Scholz a fost eclipsată în interval de douăzeci și patru de ore. Insuficient și prea târziu, au judecat unii lideri, alimentând resentimente în rândul aliaților. „Ar fi trebuit să-i sprijinim mult mai mult pe ucraineni, și asta de la începutul războiului”, a criticat premierul danez Mette Frederiksen, la care țara este un contributor major. Critica a vizat implicit Germania.
Nu ne vom trimite propriii soldați în Ucraina
Olaf Scholz
Olaf Scholz, dimpotrivă, a lăudat conducerea financiară a țării sale, convenabil confirmată la deschiderea conferinței de raportul Institutului German din Kiel, a cărui metodologie este contestată de Paris. Salutând dublarea ajutorului german (7 miliarde în 2024), cancelarul le-a cerut din nou partenerilor săi „să ia decizii similare”. Cu toate acestea, el și-a menținut implicit refuzul de a livra rachete Taurus cu rază lungă de acțiune la Kiev . Din cauza atitudinii germane, „am ratat o oportunitate ideală” de a merge înainte, a deplâns Mette Frederiksen.
Furnizarea acestui tip de arme a devenit o prioritate față de cea a avioanelor de vânătoare F 16, dintre care Danemarca se pregătește să livreze primele nouăsprezece exemplare. Cu toate acestea, temându-se de o escaladare a conflictului, Berlinul le refuză pe ambele. „Nu ne vom trimite propriii noștri soldați în Ucraina ”, a mai amintit Olaf Scholz.
Dacă UE ajunge treptat din urmă, decalajul rămâne „semnificativ ” între promisiunile sale de ajutor și alocările sale efective. Potrivit Institutului Kiel, acestea din urmă sunt de două ori mai mici decât primele din punct de vedere al sumei (77 față de 144 de miliarde de euro). Prin comparație, blocajul din Congres de 56 de miliarde de euro se simte deja pe câmpul de luptă. Spre deosebire de Statele Unite, statele membre, ale căror politici industriale diferă, se confruntă cu o problemă recurentă a interoperabilității armelor. La München, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmează să candideze luni pentru al doilea mandat , a promis să creeze o nouă funcție de comisar european pentru apărare.
Alianța Atlantică rămâne pilonul securității europene și orice dublare sau concurență nu este bună. O astfel de propunere nu ar trebui să se suprapună eforturilor noastre
Jens Stoltenberg
Vestea a fost primită cu căldură la NATO. „Alianța Atlantică rămâne pilonul securității europene și orice dublare sau concurență nu este bună. O astfel de propunere nu trebuie să se suprapună eforturilor noastre”, a avertizat secretarul general al acesteia, Jan Stoltenberg. Acesta din urmă a amintit că 80% din cheltuielile NATO provin de la aliații din afara UE.
Primele dintre acestea sunt Statele Unite ale Americii, dar al căror sprijin se clatină provocând un val de panică în restul taberei occidentale. Casa Albă speră că câțiva republicani recalcitranți vor ajunge să voteze pentru planul de ajutor al Ucrainei. Tabăra trumpistă refuză, cerând ca aceasta să fie cuplată cu o luptă mai viguroasă împotriva imigrației ilegale.
„Îți înțeleg frustrarea, dar în prezent avem alte probleme”, a confirmat senatorul republican din Nebraska Pete Ricketts ucrainenilor. „În timp ce țara dumneavoastră este ocupată să lupte cu soldații ruși care vă ocupă pământul, ne confruntăm cu sute de mii de migranți care încearcă să intre în țara noastră”. Comparația a făcut-o pe prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, să răspundă tranșant. „Astăzi, 6% din populația noastră este formată din refugiați ucraineni, ceea ce ar fi echivalentul a 20 de milioane de oameni din țara dumneavoastră. Trebuie să păstrezi simțul proporției.”
Remarcile de campanie ale lui Donald Trump, care par să încurajeze Rusia să atace NATO, consumă tabăra europeană, acum împărțită în două categorii: pe de o parte, susținătorii calmului, precum Berlinul sau Varșovia, nerăbdători să nu piarda sprijinul Washingtonului și pe de altă parte, alarmiştii: un oficial finlandez, a cărui ţară tocmai a aderat la NATO, a ridicat problema tabu a descurajării nucleare europene. „Trebuie să încetăm să ne plângem de Trump”, a răspuns indirect prim-ministrul olandez Mark Rutte.
Acesta din urmă este favoritul pentru a-i succeda lui Stoltenberg la NATO, ceea ce nu i-a împiedicat pe cei doi bărbați să exprime nuanțe serioase despre scenariul unui atac rusesc asupra Alianței. La acest climat aproape dăunător s-a adăugat în cele din urmă anunțul brutal al morții lui Alexei Navalnîi care a înghețat tabăra occidentală în sentimentul său de neputință. La întâlnirea de la München, miniștrii de externe G7 au păstrat un minut de reculegere...
“Vraag niet aan #Oekraïne wanneer de oorlog zal stoppen, maar vraag aan jezelf waarom Poetin deze nog steeds kan voortzetten”
— Ruben Brekelmans (@rubenbrekelmans) February 17, 2024
Met deze Kennedy-achtige conclusie legt #Zelensky bij de Veiligheidsconferentie in München weer precies de vinger op de zere plek: pic.twitter.com/vXbjIXPwSX
Boe-geroep en beledigingen gericht aan Ursula von der Leyen en G7-leden op de veiligheidsconferentie in München. Het Duitse volk wil geen wapens en geld naar Zelensky sturen.
— Van Emmerick Kris (@VanEmmerickKris) February 19, 2023
Men begint Zelensky overal te begrijpen….En ze kunnen hem niet luchten!???????????????????????????????????????????? pic.twitter.com/VtxoPHVJyq
