Conservatorii britanici au produs marea surpriză apropiindu-se de majoritatea absolută în alegerile legislative, cu 316 locuri în Parlament contra celor 239 câștigate de laburiști, în timp ce naționaliștii din Partidul Naționalist Scoțian (SNP) au obținut 58 dintre cele 59 de locuri rezervate Scoției, potrivit unui sondaj de opinie realizat joi seara la ieșirea de la urne. Acest sondaj, efectuat pe un eșantion de 22.000 de alegători, infirmă estimările anchetelor de opinie, care prognozau, timp de șase luni, o cursă mai strânsă între conservatori și laburiști.
Dacă amploarea victoriei conservatorilor se confirmă, premierul David Cameron va putea să obțină un al doilea mandat pe Downing Street, singur sau cu sprijinul aliaților.
Partidul Naționalist Scoțian (SNP) devine a treia forță în Parlamentul din Westminster. Cu toate acestea, liderul SNP, Nicolas Sturgeon, a îndemnat la prudență, exprimându-și, într-o postare pe Twitter, dubiile cu privire la faptul că partidul său ar putea ocupa toate fotoliile rezervate scoțienilor, cu excepția unuia.
Potrivit acestui sondaj realizat la ieșirea de la urne de principalele posturi de televiziune britanice, SNP și-ar multiplica de peste 9 ori numărul de parlamentari comparativ cu 2010.
Liberalii democrați nu ar obține, în schimb, decât 10 locuri, în condițiile în care aveau 56 de parlamentari în Legislativul precedent. Partidul eurofob și populist Ukip ar avea în continuare doi deputați.
"Dacă aceste rezultate sunt exacte, aceasta înseamnă că alegerile au fost câștigate în mod clar de conservatori", a declarat, la BBC, ministrul Educației din fostul Guvern, Michael Gove.
Aritmetica electorală din Marea Britanie impune unui partid să obțină 326 de locuri pentru a putea guverna singur. Cu toate acestea, cu un scor de 316 deputați, conservatorii ar putea forma un guvern minoritar și să se asigure, de la caz la caz, de sprijinul foștilor parteneri liberal-democrați și/sau al partidului protestant DUP nord-irlandez.
Ed Miliband spera, la finalul unei campanii mult mai dinamice decât cea a adversarului său, să-i aducă pe laburiști la putere. Din contră, David Cameron s-a străduit, în timpul campaniei sale șterse, să traducă în intenții de vor succesele economice care îi pot face invidioși pe majoritatea liderilor europeni.
Peste 45 de milioane de alegători au fost chemați la urne din Belfast la Cardiff, din Edimbourgh la Londra, în 50.000 de birouri de vot deschise în cele mai insolite locuri, cu urne în pub-uri, școli primare, biserici, într-un autobuz școlar, o moară de vânt sau un templu hindus.
O realegere a lui Cameron ca premier ar reanima temerile în alte capitale europene, liderul conservator promițând să desfășoare până în 2017 un referendum în favoarea sau contra menținerii Marii Britanii în UE.
Tocmai aceste temeri sunt subliniate de presa europeană.
Într-un comentariu publicat în ziua desfăşurării scrutinului din Marea Britanie, Deutsche Welle scria că „la alegerile pentru o nouă Cameră Inferioară, britanicii nu vor vota numai pentru o nouă politică de sănătate, pentru legi fiscale sau privitoare la migrație. Aceste alegeri ar putea fi decisive și pentru viitorul european al Marii Britanii. Pentru că premierul David Cameron a promis un referendum până în 2017 pentru ieșirea din UE, în cazul în care va fi reales. Și nu mai are cum să dea înapoi. Cu toate acestea, el însuși a declarat că își dorește ca Marea Britanie să rămână membră a unei Uniuni Europene reformate. Și anume, o Uniune Europeană mai puțin implicată în problemele naționale și mai restrânsă din punctul de vedere al personalului. Altfel spus, centrala de la Bruxelles ar pierde din importanță față de statele membre”.
Christoph Hasselbach, autorul analizei, subliniază faptul că “David Cameron nu a venit cu propuneri concrete. Iar de la Bruxelles i s-a transmis clar că UE nu își schimbă tratatele peste noapte, cu una cu două. Mai mult, ceilalți șefi de stat și de guvern din UE își dau ochii peste cap, când vine vorba despe Cameron. Aparițiile sale la Bruxelles sunt considerate enervante și arogante. Prin comportamentul său, Cameron a redus drastic influența sa și a țării sale în Europa”.
Exit-poll-urile au provocat o undă de şoc în rândul laburiştilor, care, având o campanie energică, au crezut că vor obţine mult mai mult. Rezultatele lor din Scoţia subliniază şi mai mult frustrarea laburiştilor, unele surse din partid, citate de The Guardian, vorbind deja despre solicitări de demisie pentru Ed Milliband şi despre Harriet Harman drept persoana care ar trebui să devină lider interimar.
„Există şi posibilitatea ca Milliban să se agaţe de şefia laburistilor, în cazul în care Cameron ar deveni liderul unui Guvern minoritar sau al unei coaliţii nesigure. În acest scenariu, el ar putea spera să formeze un bloc de centru-stânga, dacă Tories încearcă să creeze un Guvern stabil, dar au dificultăţi în a-şi trece proiectele legislative şi sfârşesc prin a eşua, peste câteva săptămâni”, este scenariul care circulă printre laburişti, potrivit Guardian.
The Independent, la rândul său, scrie că Milliband va fi forţat să demisioneze în cursul dimineţii zilei de vineri, şi că laburiştii au avut „ o noapte proastă”.
