Macedonia, slăbită deja de o lungă criză politică, riscă să se fragilizeze şi mai mult. Sâmbătă, 9 mai, grave confruntări au avut loc la frontiera cu Kosovo, în cursul cărora şase poliţişti au fost ucişi, scrie Le Monde.
Schimburile de focuri de armă automată au fost reluate duminică la Kumanovo, oraș situat în nordul Macedoniei, unde confruntările dintre forțele de ordine și o grupare înarmată s-au soldat deja cu șase morți în rândul polițiștilor macedoneni, fapt care naşte îngrijorare în Balcani.
Elicoptere ale forțelor speciale macedonene survolau duminică orașul Kumanovo, aflat la 40 de kilometri nord de capitala Skopje. Trupe de elită ale poliției și transportoare blindate au înconjurat cartierul albanez, unde se află membrii grupării înarmate. Numărul morților din rândul acesteia în urma violențelor de sâmbătă nu este deocamdată cunoscut.
Un reprezentant al poliției macedonene a declarat, sub acoperirea anonimatului, că gruparea înarmată este ''venită dintr-o țară vecină'', presa locală susținând că este vorba de Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi. Minoritatea albaneză din Macedonia reprezintă circa un sfert din populația de 2,1 milioane de locuitori.
Potrivit ministrului de interne macedonean, Gordana Jankuloska, la Kumanovo ''situația din teren este încă foarte delicată''. La Skopje, autoritățile au lansat către populație un apel la calm și au decretat două zile de doliu național.
Situația din nordul Macedoniei este de natură să sporească îngrijorarea Occidentului față de stabilitatea în Macedonia, unde acuzele reciproce dintre guvern și opoziție au aruncat țara într-o gravă criză politică.
În urmă cu trei luni, șeful opoziției de stânga macedonene Zoran Zaev, acuzat la sfârșitul lunii ianuarie de 'spionaj' de către Guvern, a declarat că autoritățile au interceptat ilegal convorbirile a 20.000 de persoane, inclusiv jurnaliști, politicieni și lideri religioși. ''Avem dovezi că cel puțin 20.000 de persoane au fost puse sub ascultare. Am depus o plângere în justiție împotriva directorului serviciilor de informații și a altor persoane implicate'', a spus el. Zaev a respins acuzațiile formulate împotriva sa și a dat asigurări că a fost vorba despre o manevră a Guvernului pentru a-l împiedica ''să prezinte dovezi ale activității penale'' a Executivului.
Guvernul conservator a depus o plângere la 31 ianuarie împotriva lui Zoran Zaev, acuzându-l de ''spionaj''. Trei suspecți în acest caz, inclusiv un fost șef al serviciilor de informații, au fost arestați.
Uniunea Social-Democrată din Macedonia (SDSM), condusă de Zaev, a refuzat constant să participe la lucrările parlamentului și a cerut demisia Guvernului. Partidul afirmă că alegerile legislative anticipate din aprilie 2014, câștigate de partidul premierului Nikola Gruevski, au fost marcate de 'nereguli'. Șeful Guvernului susține însă că Zaev ar fi încercat să-l șantajeze în timpul a două întâlniri avute în septembrie și noiembrie 2014.
Observatorii internaționali au considerat că procesul de votare la alegerile anticipate din aprilie 2014 din Macedonia a fost transparent, dar campania electorală și condițiile generale de organizare a scrutinului nu s-au ridicat la standardele occidentale. (M.C)
