Într-o rubrică publicată de The Telegraph, cel mai efemer dintre prim-miniștrii britanici regretă că ideologia de stânga, inclusiv în propriul ei partid, a facut să eșueze proiectul ei de reformă fiscală, scrie Le Figaro.
49 de zile. Atât a durat scurta perioadă a lui Liz Truss în Downing Street, înainte de demisia ei pe 20 octombrie, ca urmare a declanșării crizei economice declanșate de proiectul său de reformă bugetară. Nu suficient pentru a-l pune în cărțile recordurilor, dar totuși suficient pentru a adăposti regrete serioase. Dacă de atunci a fost discretă, fugind în special de controversa stârnită de suma colosală (115.000 de lire sterline) de despăgubiri pe care i-ar vor fi adus-o aceste șase săptămâni la fruntea țării, Liz Truss a ieșit sâmbătă seara din tăcerea ei prin publicarea unui articol în The Telegraph, o primă mărturisire politică în care enumeră mai presus de toate păcatele altora.
În acest articol lung, fostul premier recunoaște cu siguranță că ea nu a fost „ireproșabilă". Dar se confruntă rapid cu motivele care stau la baza care, spune ea, i-au împiedicat reformele bugetare, sub semnul unor reduceri majore de impozite – în special măsura ei emblematică de a desființa cea mai mare categorie de impozit pe venit. Acest plan, care a eliminat resurse semnificative pentru Stat (câteva zeci de miliarde de lire sterline) îngrijorase FMI și provocase o procesiune de critici, cu mult dincolo de Marea Britanie, în special asupra efectului dăunător al unui astfel de proiect în ceea ce privește inegalitățile sau controlul bugetar. Politica lui Liz Truss a panicat apoi piețele financiare, provocând o creștere a ratelor dobânzilor de împrumut și o scădere istorică a cursului lirei sterline.
Dar Liz Truss nu se clintește: această politică a fost cea corectă, s-a lovit doar de „conformismul de stânga al elitelor economice britanice”. Deși furtuna politică care a dus la căderea ei a „zdrobit -o” la nivel personal, fostul premier continuă să creadă că „pe termen mediu”, ideile ei ar fi susținut revenirea creșterii economice și ar fi făcut posibilă reducerea datoriei Marii Britanii. Scurta ei perioadă la șefia guvernului a desemnat-o totuși, în cuvintele ei, drept „țap ispășitor” pentru performanța generală slabă a economiei britanice din ultimii ani.
Astfel, ea crede că a făcut obiectul unei rebeliuni, la toate nivelurile statului și chiar în cadrul partidului său. „Am crezut, când am ajuns în Downing Street, că mandatul meu va fi acceptat, respectat. Cât am greșit! Desigur, anticipasem rezistența sistemului la reformele mele, dar o subestimasem clar”, scrie ea. Vina în special a lipsei de cultură economică în rândul concetățenilor săi: „ Cu drag, am vrut să merg împotriva curentului gândirii dominante. Majoritatea presei și a opiniei publice s-au înstrăinat de fundamentele politicii fiscale și fiscale, iar țara a devenit de stânga”, adaugă ea.
"Nu mi s-a dat nicio șansă să-mi duc politica, din cauza rezistenței din partea sistemului și a lipsei totale de sprijin din partea partidului meu politic”. De asemenea, regretă că a „subestimat reticența parlamentarilor conservatori de a înființa o economie mai puțin reglementată și mai puțin impozitată”.
Spre consolare, însă, ea mărturisește că, de la plecarea ei din Downing Street, a primit multe scrisori care arătau sprijinul ei, în special de la oameni care se încrede în ea pentru a-și împărtăși diagnosticul despre „letargia economică a țării ”.
Hold on - wasn’t it those pesky free markets - that she champions - reacting in horror to £45 billion in unfunded tax cuts? That led to surge in cost of borrowing, near collapse of pension industry, and more costly mortgages for all of us. Didn’t Liz Truss bring Liz Truss down? pic.twitter.com/Sbb86tyLSY
— Jon Sopel (@jonsopel) February 5, 2023
