În numele „tranziției verzi”, Uniunea Europeană pregătește o schimbare radicală care va afecta profund viața cetățenilor obișnuiți. Din 2027, extinderea sistemului de comercializare a emisiilor (ETS2) nu va mai viza doar marile industrii poluatoare, ci va lovi direct în gospodării, mijloace de transport personale și micile afaceri. Sub pretextul combaterii schimbărilor climatice, Bruxelles-ul impune o nouă formă de control economic, în care libertatea de alegere devine o iluzie: cine nu se aliniază „obiectivelor sustenabile” va plăti prețul. Nu prin interdicții explicite, ci prin taxe, reglementări și scumpiri sistematice, cetățenii sunt forțați să adopte un comportament aprobat de stat. Această nouă realitate nu mai seamănă nici cu capitalismul, nici cu socialismul — ci cu un hibrid tehnocratic în care statul și marile corporații își dau mâna pentru a controla piața, resursele și deciziile individuale. Textul de mai jos analizează implicațiile ETS2 și ridică întrebări esențiale despre viitorul libertății economice în Europa, scrie European Conservative
O alegere care devine imposibilă din punct de vedere financiar nu mai este o alegere reală. Este conformare forțată.
Începând din 2027, Uniunea Europeană își va extinde sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) în teritorii noi, odată cu lansarea ETS2. Dacă sistemul original viza în principal industria grea și centralele electrice, ETS2 va afecta direct cetățenii obișnuiți — locuințele lor, mașinile lor, viața lor de zi cu zi. Sub pretextul „salvării climei”, UE va face ca benzina, motorina și gazul pentru încălzire să devină treptat tot mai scumpe. Dar să fim sinceri: ETS2 are foarte puțin de-a face cu protejarea mediului. Este vorba despre control economic, redistribuire a avuției și consolidarea puterii în mâinile băncilor, marilor corporații, guvernelor și Comisiei Europene.
Formal, totul rămâne „voluntar”. Poți continua să conduci o mașină pe benzină. Poți continua să îți încălzești locuința cu gaz natural. Însă fiecare alegere care se abate de la „obiectivele de sustenabilitate” impuse de stat va deveni insuportabilă din punct de vedere economic. Nu este o expropriere directă a proprietății, ci o subjugare economică prin presiunea prețurilor, reglementări și redistribuirea veniturilor. În loc de alegeri libere, cetățenii și companiile sunt forțați financiar să adopte un comportament aprobat de stat.
Cine profită?
Băncile, fondurile de investiții, corporațiile multinaționale, trezoreriile guvernelor și Comisia Europeană. Giganți financiari precum Goldman Sachs și Deutsche Bank câștigă deja miliarde din tranzacționarea certificatelor de CO2. Guvernele încasează venituri uriașe din licitațiile de permise de emisii. Între timp, marile corporații care primesc alocări gratuite sau au surplus de certificate le pot vinde pentru profit — în timp ce își „spală” imaginea publică în verde.
Și cine suportă costurile?
Cetățenii de rând, întreprinderile mici, sectorul transporturilor și antreprenorii independenți. Aceștia vor fi nevoiți să suporte costuri suplimentare de sute de euro pe an doar pentru a-și încălzi locuințele și a merge la muncă. Cei mai vulnerabili sunt „compensați” printr-un „Fond Social pentru Climă” — un ajutor de stat care îi face și mai dependenți de sprijinul guvernamental.
Asta ne aduce la o întrebare mai profundă: în ce direcție ne îndreptăm? Este acesta comunism, în care statul deține mijloacele de producție? Sau fascism, în care statul controlează producția și se contopește cu marile afaceri pentru a domina societatea? În realitate, ETS2 semnalează apariția unui nou sistem hibrid. Proprietatea privată rămâne doar cu numele, dar controlul real se exercită prin reglementări, manipularea prețurilor și subvenții condiționate. Piața nu este abolită; este deturnată pentru a servi obiective ideologice. Libertatea economică există doar pentru cei care își permit să „se conformeze”.
Presiunea tehnocratică de la Bruxelles este vândută ca o „tranziție necesară”, dar în realitate distruge fundația economiei, anihilează clasa de mijloc și erodează prosperitatea. În loc să stimuleze inovația autentică, ETS2 pedepsește pe cei care nu au mijloacele să „se conformeze”.
În timp ce băncile și corporațiile speculează și obțin profituri, cetățeanul european muncitor se va confrunta curând cu o alegere sumbră: să înghețe iarna sau să se îndatoreze pentru o pompă de căldură pe care nici nu și-a dorit-o, nici nu și-a permis-o.
UE susține că prețurile vor crește „treptat” și că există „mecanisme de protecție” pentru a preveni tulburările sociale. Dar istoria ne învață că, odată introduse, noile taxe și biruri rareori dispar. Excepțiile temporare devin invariabil reguli permanente.
ETS2 nu va fi sfârșitul.
După locuințe și mașini, vor urma aviația, agricultura și bunurile de consum. Fiecare sector considerat „nesustenabil” va fi supus unei manipulări similare a prețurilor. Libertatea personală va continua să se restrângă, nu prin forță politică deschisă, ci prin constrângere economică mascată în grija față de mediu.
Și pentru cei care mai cred că vor păstra libertatea de a alege: o alegere care devine imposibilă financiar nu mai este o alegere reală. Este conformare forțată. Este supunere economică.
Amintiți-vă de cuvintele lui Margaret Thatcher: „Încălzirea globală oferă o scuză minunată pentru socialismul global.”
Schimbările climatice nu trebuie folosite niciodată ca pretext pentru servitute economică. Spuneți nu tiraniei verzi. Spuneți da libertății, prosperității și alegerii.
